October 2015

În arhitectura românească, cula definește un tip de locuință fortificată, cu aspect simplu și compact, cu plan pătrat sau dreptunghiular, având două sau trei nivele, cu rol de apărare, de supraveghere și de locuire.

Culele au fost construite de boierii din Oltenia pentru a se apăra de cetele prădătoare de turci venite de la Dunăre. Datorită unicităţii lor, au fost propuse pentru a fi înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Denumirea provine din cuvântul turcesc “kale” sau “kule”, care înseamnă turn. Au fost multe cule în întreaga Oltenie şi în vestul Munteniei, însă, din câteva sute de astfel de case întărite, au supravieţuit până astăzi doar 27 (înscrise pe Lista Monumentelor Istorice din România). Mai mult de jumătate din ele, neavând şansa să fie transformate în muzee, sunt într-o stare precară sau în ruină.

De unde ştim cuvântul sau unde am văzut cule?

• din basmul Greuceanu, de Petre Ispirescu. “…ducându-se Greuceanu la cula din Codru Verde, deschise ușa cu degetul zmeului și găsi acolo soarele și luna. Luă în mâna dreaptă soarele și în cea stângă luna, le aruncă pe cer și se bucură cu bucurie mare.”

Ilustratie din basmul Greuceanu

• din filmul Aferim, regizat de Radu Jude şi câştigător de Urs de Argint la Berlin. Vorbind despre cum a găsit locurile de filmare, Jude spune “Le-am găsit relativ greu, pentru că nu e așa simplu să mai dai peste zone neatinse de chestiuni moderne, cum sunt firele de electricitate, de exemplu. O parte dintre filmări au fost în Dobrogea, la Mănăstirea Haleș de lângă Buzău, cula Greceanu de lângă Horezu, de la Măldărești, păduri de pe lângă Bucureşti. Am scotocit cam toată Ţara Românească până am găsit locurile potrivite.“

Scena din Aferim – cula Greceanu, Maldaresti

• din descrierea stilului neoromânesc, de Valentin Mandache. “Una dintre primele clădiri în stil neoromânesc clasic, care se află şi astăzi în Bucureşti, este cea a restaurantului „Doina”, concepută în 1892 de către arhitectul Ion Mincu. Aici se poate observa clar în centrul edificiului arhetipul culei, cu bastionul fortificat ca principal element de diagnostic structural şi componentele decorative bizantine, motivele etnografice ţărăneşti şi modelele decorative otomane.“

Bufetul de la Sosea – actualul Restaurant Doina

Cum vizităm?

Pentru că structura culelor e atât de compactă, prima reacţie este să spunem “dacă am văzut o culă, le-am văzut pe toate.” Ce este impresionant, dincolo de starea actuală a acestor construcţii, este cum au rezistat de-a lungul vremii şi cum încă reuşesc să îşi spună povestea.

• O primă variantă de vizitare este la muzeu. Printre cele mai cunoscute cule sunt cele din cadrul Muzeului Arhitecturii Populare Curtişoara Gorj: cula Cornoiu şi cula Tătărăscu.  La fel, în Complexul Muzeal Măldărești Vâlcea avem cula Greceanu, cula Duca şi, tot în Vâlcea, cula Bujoreanu din Muzeul Arhitecturii Populare Bujoreni.

Cula Duca

Cula Duca – usa pe unde se retrageau spre turn

Cula Greceanu

Înainte să plecaţi la drum (sau pe drum) citiţi povestea culei pe care urmează să o vizitaţi. O să aflaţi că cele mai multe au ziduri groase de 80 cm. Că, atunci când veneau duşmanii, servitorii ascundeau animalele în pivniţă. Boierii se refugiau mai întâi la etajul I şi puneau un drug gros la uşă, ca să fie siguri că rezistă. Dacă şi primul cat devenea nesigur, urcau până în turnul de apărare pe o scară de funie. Trăgeau apă din fântâna din pivniţă, aveau merinde, trăgeau şi scara după ei şi aşteptau să treacă primejdia. La 1700 primejdia nu era sub formă de bombă aşa că turnul era suficient pentru apărare.

• O altă variantă este să vă rezervaţi câteva nopţi într-o culă. Aproape de Complexul Muzeal Măldăreşti se află Conacul lui Maldăr, o culă refăcută de soţii Vasilescu şi deschisă publicului în martie 2012. Zidurile groase, uşile originale de stejar, mobilierul de epocă şi mâncarea de la restaurant vă vor întoarce înapoi în timp. Deşi legenda căpitanului Maldăr (de la “maldăre de bani” sau “maldăre de duşmani”) îşi are reşedinţa de drept pe domeniul culei Greceanu, aici o să o pricepeţi cu toate simţurile.

Cula Zatreanu

Şi cula Zătreanu (tot în Vâlcea) a fost cumpărată de un om de afaceri care doreşte să transforme în conac extinderile culei din secolul XX (Conacul Boicescu) şi în muzeu cula ridicată în 1754 de boierul Radu Zătreanu.

• A treia variantă este ca învăţacel, într-unul dintre workshopurile de arhitectură şi restaurare organizate de Pierre Bortnowski, moştenitor al culei Cornoiu şi organizaţia Artis.  În 2015 au lucrat la acoperişul de şindrilă al conacului, în 2014 au restaurat tâmplăria la Conac, în 2013 au reacoperit Cula cu şindrilă.

Cula Cornoiu – photo Artis Peritia

• Iar a patra variantă este să îi rogi pe săteni sau pe actualii proprietari să îţi povestească despre culă. Noi aşa am văzut cula Zătreanu şi cula Sultănica de la Şuici, din judeţul Argeş.

Planul nostru mare este un tur al Olteniei care să includă astfel de minunăţii. Planul nostru mai mic este o excursie specială cu şi despre cule. Iar dacă vreţi doar “one-shot”, vom avea excursii în Oltenia şi Muntenia care includ şi un tur la una dintre culele de pe drum. Aflaţi mai multe despre ce vă pregătim pe pagina Hai cu noi!

***

Aflaţi mai multe despre cule:

• în albumul celor de la Igloo
• pe site-ul Kule. Trecut şi Perspective