Aflați că Moș Crăciun a trecut pe aici și v-a lăsat drept cadou un concurs. Acest concurs! 🙂

Se pare că Moșu e mare amator de dulciuri și de ciocolăți – mă rog, nu orice fel de ciocolăți, ci de ciocolata Heidi – și ne-a spus că are 2 invitații duble la un atelier de făcut/decorat ciocolată în ChocoWorld, sâmbătă, pe 9 ianuarie.

Acum, ChocoWorld este această lume unde ciocolata se găsește în toate culorile (albă, neagră, cafenie), în toate formele (tablete, praline, produse personalizate – ce zici de o minge de fotbal din ciocolată?) și în atâtea combinații încât numai uitându-te la ele poți căpăta diabet (glumesc! nu s-a raportat nici un caz de diabet vizual până la ora actuală).

ChocoWorld arată cam așa:

heidi chocoworld_4

și este o combinație de laborator – magazin. Sau magazin-laborator. În centru se află o insulă unde poți pătrunde (după ce vei fi echipat corespunzător) și sub îndrumarea specialiștilor Heidi îți vei crea propria tabletă. După atelier vei avea timp să reflectezi dacă e momentul să faci o schimbare de carieră; oricum e bine să ai un CV asupra ta. 🙂

heidi chocoworld_6 heidi chocoworld_5

Așadar, dacă:

– îți place la nebunieeee ciocolataaa

– îți place să bucătărești (aici intră și decoratul preparatelor)

– ești un fan al fenomenului DIY

– crezi că o să te plictisești pe 9 ianurie și ești deschis la experiențe noi

– crezi că ChocoWorld este un tărâm magic în care trebuie să ajungi

poți câștiga unul din cele 2 locuri duble dacă ne spui o poveste cu ciocolata. Într-un comentariu, mai jos, vrem să aflăm unde ai mâncat cea mai bună ciocolată (băutura nu se pune), cum era (simplă? cu alune? neagră?) și cu cine (nu vrem CNP și grupă sanguină, numele mic e suficient).

Așteptăm cu nerăbdare răspunsurile voastre până pe 29 decembrie, la ora 14.00! Alegem câștigătorii (practic, cei care ne-au făcut cel mai mult poftă) și îi anunțăm până a doua zi, tot la ora 14.00.  🙂

Să auzim!

6 Comments

  • Rose says:

    Era într-o iarnă, ca acum, fără zăpadă, cu aer abia geruit și soare. Am plecat la munte cu iubitul meu de-atunci, să-i spunem Alex. Era înalt, cu părul mai lung decât prevedea regulamentul și ochii verzi, mari, ca de motan. Am început să urcăm târziu, încurcați de niște prieteni care-au zis că vin și n-au mai ajuns. Deh, vremea telefoanelor mobile nu sosise. Așa se face că ne-a prins seara hălăduind pe platou la 2000, nehotărâți unde să înnoptăm. Ne-am trezit la Miorița unde era închis, ferecat totul. Se lăsa un ger și-o noapte cu stele grele. Nu mai țin minte cum am făcut că am reușit să intrăm prin semi-efracție într-un soi de magazie/șopron unde, spre norocul nostru erau un teanc de saltele vechi și niște bănci de lemn. Ne-am încropit un soi de pat, sau mai bine zis, cazemată. Nu îndrăzneam să facem focul că era locul strâmt și nici n-am fi avut ce să ardem toată noaptea. Așa că, sub sacii de dormit desfăcuți, plus niște pături ponosite găsite la fața locului, cu toate hainele pe noi, am făcut toată noaptea sex și am mâncat ciocolată. De supraviețuire. Ciocolata era cu lapte și urme vagi de alune. N-am mai regăsit gustul niciodată.

  • Irina says:

    Nu pot sa zic unde și când și cu cine am mâncat cea mai buna ciocolata. Ciocolata e buna peste tot (ok, ceva mai buna în Elveția sau Belgia), oricând și cu oricine…ca, de, e ciocolata! Dar am o povestioara. Eram într-o deplasare în Belgia și tocmai mă întorceam cu 3 colegi cu mașina în Germania. Înainte de plecare mi-am luat o ciocolatica mica s-o mănânc pe drum. Forța fie cu mine! Am mâncat câteva bucățele, pe restul le-am păstrat. Am adormit. Când m-am trezit am început sa caut restul de pătrățele. Nu le mai găseam. Am găsit în schimb ceva moale și lipicios sub posteriorul meu. Le pusesem la păstrare sub mine…sa fie în siguranță. Inutil sa zic cum arătau pantalonii (ciocolata era cu lapte) sau bancheta mașinii închiriate. Apoi a trebuit sa merg câteva stații cu trenul…așa, mândră cum eram de pantalonii mei. Următorii ani când era vorba de deplasare cu mine, primul comentariu era: Irina, fără ciocolata!! 😉

  • Radulescu Iulia says:

    Cea mai frumoasa si dulce experienta cu ciocolata a fost in primul an de facultate, insemnand acum 5 ani, cand am fost la o fabrica de ciocolata impreuna cu colega de camera. Cand am intrat acolo pur si simplu am avut o senzatie unica. Iubesc ciocolata, este desertul meu preferat si aroma mi-a cuprins toate simturile. Am vazut tone de ciocolata si am avut non stop gura plina de apa. Deabia asteptam sa gust, sa vad cum se prepara si cum se pune in forme. Partea cea mai interesanta a fost insa la sfarsitul turului fabricii respective, cand, am fost invitati intr-o camera speciala unde am avut ocazia de a gusta toate sortimentele de ciocolata, erau vase cu ciocolata calda topita, alba, neagra, cu lapte, puteai sa iti pui singur in boluri si adaugai ingrediente extra : alune, fructe, cereale…mmmmmm mi s-a facut o pofta acum!!!!! Fantanile de ciocolata faceau decorul sa fie incredibil si faptul ca puteai manca cat voiai a fost minunat. Bineinteles ca am gustat foarte multe sortimente si as da orice sa pot repeta aceasta experienta. Heidi este ciocolata care imi aduce aminte de copilarie, deoarece in acea perioada era sortimentul cu cappuccino, ciocolata alba care m-a fermecat cu gustul ei. Si ca sa intelegeti cat de mult imi place ciocolata….daca ar fi sa aleg intre mancare si ciocolata, cu siguranta a doua varianta ar fi preferata mea!! Daca as castiga as merge impreuna cu mama mea, deoarece si ea este iubitoare de ciocolata si atunci cand i-am povestit despre experienta mea a spus ca vrea cu orice pret sa vada si sa ajunga intr-o fabrica de ciocolata.

Leave a Reply