Povestea cozonacilor – Oltenia Brunch la Aninișanca

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Ultimul #OlteniaBrunch din 2020 ne-a reunit la Cabana Aninișanca, în comuna Crasna, unde oaspeții au avut ocazia să afle despre gazdele noastre – familia Brînzan (de la 3 generații), despre cozonaci, despre zonă și despre 2 colecții etnografice din zona Gorjului, cea a Luminiței Brînzan și cea a Dacianei Ungureanu.

Gazdele au pregătit un ospăț pe cinste și le mulțumim mult pentru sprijin si gazduire. Oaspeții au gustat preparate pregătite cu ingrediente locale, dupa retetele bunicilor: carne de la garniță, tocăniță de porc cu mămăligă, mâncare de poame, zacuscă, brânzeturi de la stână (caș, telemea, brânză de burduf), salată de vinete, dovleac copt, castane, gemuri și prăjituri.

După masa copioasă am ascultat povestea colecției de cămăși, ii, catrințe, brăciri și povești strânse în lada de zestre de Luminița Brînzan, am ascultat muzică live cu Marius Ungureanu și Martha Brînzan și am pornit într-o plimbare pe luncă pentru a asculta pădurea de fagi și gândurile toamnei.

Evenimentul s-a încheiat cu expoziția de cozonaci; am avut 6 tipuri de cozonaci, pentru care le mulțumim doamnelor Maria Curcanu, Mihaela Popescu, Rodica Zgovancu, Daciana Ungureanu si Elena Piluță și am povestit despre câtă muncă și câtă dragoste intră într-un cozonac.

Ca de fiecare data, te invităm să descoperi gazdele evenimentului. Așadar, citește povestea familiei Brînzan și a cabanei Aninișanca.

Iată și câteva poze de la eveniment:

Mulțumim voluntarilor și participanţilor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Fotografii de Alexandru Petrescu.

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Aniniș – comuna Crasna, Cabana Aninișanca, Colecția etnografică Daciana Ungureanu și Asociația My Transylvania. Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Eveniment online – Slow food + slow travel + pandemie = ?

By EvenimenteNo Comments

Jucatorii din turism aveau planuri mari pentru 2020. Apoi, a venit pandemia. După 2 luni de lockdown, românii au redescoperit România, alegând să facă circuite în grupuri mici (o familie – o mașină) și să stea mai mult timp într-un loc. Cabane și pensiuni care se adresau unui public străin s-au reorientat către români.

Luni, 16 noiembrie, a avut loc o discuție live despre cum s-a văzut slow food și slow travel anul acesta.

Invitați au fost:
Cristian Cismaru – Președinte Asociația My Transylvania și inițiatorul, printre altele, al Transylvanian Brunch
Andrei Luminea – Chef la restaurantul sibian Pasaj, unde are grijă să folosească și să evidențieze produse locale
Andreea Lazăr – Manager al Pensiunii Lazăr, Voineasa, județul Vâlcea și gazdă de #OlteniaBrunch
Gill Ecobescu – Manager de proiect, Asociația GAL Cheile Sohodolului, pasionat de îmbinările perfecte între nou și vechi, gazdă #OlteniaBrunch
Diana și Alex Sicoe – fondatori Rural Ai liber la tihnă, gazdă #MunteniaBrunch
Moderator – Dana Gonț, jurnalist, realizator și prezentator de televiziune, autor al unor povești pe www.danagont.ro

În cadrul evenimentului au fost abordate subiecte precum comportamentul turistului în anii trecuți și în anul acesta, relația cu furnizorii locali, meniul și preparatele locale. Ne-am uitat la prezent, la viitor și la cum vom construi viitorul.

Gazde ale evenimentelor de anul acesta au răspuns la întrebarea cum se vad brunch-uri din perspectiva gazdelor – aduc plus valoare?

De exemplu, în gospodăria familiei Lazăr, totul înseamnă muncă, pentru că se autosusțin din animalele pe care le cresc și din produsele pe care le fac cu mâinile lor. ”În zona Voineasa nu există conceptul de tradițional. Noi am insistat să păstrăm autenticul și, de aceea, efortul nostru nu e înțeles și apreciat din prima. Eu refuz să fac grătare și cartofi prăjiți și oamenii, de multe ori, nu înțeleg asta. Ne punem sufletul pe masă pentru oricine ne calcă pragul,” explică Andreea Lazăr, care se ocupă de pensiunea familiei alături de sora și tatăl ei.

Iată ce ne spune și Diana Sicoe a pornit proiectul RURAL – ai liber la tihnă anul acesta. ”E un proiect de suflet, a doua noastră dragoste. Am creat acest spațiu din dorința de a retrăi sentimentul vacanței la bunici și am vrut să avem parte de acest sentiment aproape de București, fără să alterăm autenticitatea locului,” spune ea. Satul în care e RURAL – ai liber la tihnă e la 30km de București. ”Pentru noi, 2020 a fost un an care a venit cu oportunități de a prezenta satul românesc și o curte tradițional românească.”

Mai multe detalii despre eveniment, pot fi citite în articolul: Slow food + slow travel + pandemie = ?

De asemenea, înregistrarea evenimentului online poate fi urmărită aici.

Acest eveniment online face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN, implementat de Asociatia My Transylvania cu sprijinul Gate to Romania.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Eveniment online – dezbatere despre Ce facem cu merele românești?

By EvenimenteNo Comments

Pătul, Poinic, Ionatan, Florina, Florine, Bauman, Bell Fleur, Șovăz, Statine, Gustav, Baia Mare, Canada. Câteva dintre cele peste 30 de soiuri tradiționale de mere – vechi de 200 de ani – care încă se cultivă în zona Sibiel – Fântânele. Fiecare soi are caracteristicile sale și fiecare era întrebuințat la altceva în trecut – unele soiuri se pretau la sosul de mere, altele la compot, etc.
Ce facem azi cu merele? Cum le consumăm? Avem nevoie de 30 de soiuri sau ne descurcăm și cu mai puține? De ce trebuie să păstrăm această parte din peisajul gastronomic al țării?

La aceste întrebări au răspuns joi, 12 noiembrie, Cristian Cismaru – Președinte My Transylvania și inițiatorul Transylvanian Brunch, Aurel Pau – Președinte la Asociația Sibiel 2000 și una dintre persoanele care se află în spatele Târgurilor de soiuri tradiționale de mere de la Sibiel și Fântânele (județul Sibiu), Ana Perșinaru – responsabilă de promovarea brandului Măr de Bran și Bogdan Băianu – Fondator Panere si inițiatorul #MoldovaBrunch în cadrul conferinței online ”Ce facem cu merele românești”, organizată de Asociația My Transylvania și Gate to Romania. Întâlnirea a fost moderată de Oana Filip, reporter Decât O Revistă.

Andreea Vasile a consemnat concluziile evenimentului în articolul cu numele: Ce facem cu merele românești?

Dezbaterea online poate fi urmărită în reluare: vezi înregistarea.

Acest eveniment online face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN, implementat de Asociatia My Transylvania cu sprijinul Gate to Romania.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Pastramă și cozonac – Oltenia Brunch la Voineasa

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Penultimul #OlteniaBrunch din 2020 ne-a reunit la Pensiunea Lazăr, în comuna Voineasa, unde oaspeții au avut ocazia să afle despre gazdele noastre – familia Lazăr (de 3 generații în businessul ospitalității), despre pastramă, despre cozonaci, despre zonă și despre poveștile pădurii și ale depresiunii Lotrului. Gazdele au pregătit un ospăț pe cinste și le mulțumim mult pentru sprijin si găzduire.

Oaspeții au gustat preparate pregătite cu ingrediente locale, dupa retetele bunicilor: brânză de burduf, pâine cu slănină și ceapă, zacuscă, pate de casă, dulceață de ardei iute, pastramă de vită și pui, pastramă de ficat, carne de la garniță, melci cu lapte, jumări, caltaboș, tobă, salată de fasole cu păstrăv, bulz, parasoli (ciuperci) pane, dovleac, castane, tocăniță de vită, ciorbă de fasole teci cu afumătură, pâine de casă, cozonac, dulcețuri, prăjitură cu gem de gutui și bezea, prăjitura cu mere, pandișpan cu budincă și fructe de pădure, sirop de trandafir, sirop de roiniță, sirop de rubarbă, sirop de brad, ceai din plante medicinale.

După masa copioasă participanții au ascultat povești despre istoria zonei și despre obiectivele turistice de la Horia Branescu si reprezentanții Descoperă Voineasa și au pornit pe drumul strategic către un punct de belvedere. Au aflat despre padure, importanta ei, foraging si ciuperci, au vizitat locul unde pasuneaza vacile familiei Lazar si un loc de belvedere cu vedere spre masivul Parang. Evenimentul s-a încheiat cu degustarea de tocăniță de vită cu mămăligă și cu povești despre comunitatea din Valea Măceșului.

Află povestea gazdelor noastre de la Pensiunea Lazăr: un business de familie care îți arată ce înseamnă să rămâi dedicat naturii și ritmului ei.

Te invităm să răsfoiești și pozele de la eveniment:

Mulțumim voluntarilor și participanţilor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Fotografii de Denis Fisca.

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Voineasa, Pensiunea Lazăr, Descoperă Voineasa și Asociația My Transylvania. Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Cașcavea și clătite cu urdă – Muntenia Brunch Mușcel

By Destinatii, Gastronomie, Muntenia, TraditiiNo Comments

Al doilea #MunteniaBrunch din 2020 ne-a reunit la Curtea de Muscel – Hub de Vara, unde oaspeții au avut ocazia sa afle despre proiectele gazdelor noastre – familia Florea, despre zona si despre Muscel CloverFest.

Comunitatea locală a pregătit un ospăț pe cinste și le mulțumim mult lui nea Florin Gurgu (furnizor produse lactate) si sotiei Avida (pentru castravan si jintita), Iulianei Gurgu – prajituri; familiei Amandine si Laureniu Banescu; domnului Gelu Banescu – Asociatia Bujor de Munte Moroeni pentru oaie, Ioanei si lui Ovidiu Florea pentru sprijin si gazduire.

Oaspeții au gustat preparate pregatite cu ingrediente locale, dupa retetele bunicilor: cașcavea si covrigei de cașcavea, ciorbă de castravan cu jintiță, scrijele de cartofi, tocăniță de oaie, bulz, biluțe de burduf, cârnăciori semi-afumati, mozzarella de Muscel, clătite cu urdă și mărar, zacuscă, gemuri si prajituri.

După masa copioasă am pornit într-o plimbare pe dealuri și am aflat despre muscelele de Dambovita și apropierea de Bucegi.

Află mai multe despre bunătățile pe care le-am gustat și despre un loc mai degrabă izolat, unde drumurile asfaltate abia acum încep să-și facă prezența, dar care are o frumusețe aparte datorită liniștii și naturii.

Lăsăm mai jos și câteva poze, doar se spune că o poză face cât o mie de cuvinte.

Mulțumim voluntarilor și participanţilor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Fotografii de Cris Voinea – icsPhoto

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Muscel – comuna Moroeni, Curtea de Muscel – Hub de Vara și Asociația My Transylvania.

Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.


Ospăț la Vatra cu scornici și chisăliță

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Al treilea #OlteniaBrunch ne-a reunit la Vatra Park, unde oaspeții au avut ocazia de a afla despre proiectele gazdelor noastre – Asociatia Vatra cu Idei și despre istoria comunei, legată de cea a lui Nicolae Bălcescu.

Comunitatea locală a pregătit un ospăț pe cinste și le mulțumim mult doamnelor Viorica, Nina, Florina și Elena care au gătit, partenerilor de la Ferma Moșteanu, care ne-au pregătit legumele și preparatele surpriză și familiei Rădulescu pentru primire și sprijin.

Oaspeții au gustat preparate pline de savoare: scornici (turtă fărâmițată prăjită cu jumeri), prajilă (o rețetă cu ou, lapte covăsit, carne de la garniță și verdețuri), ciorbă de găină de casă, brânză veche, șuncă de casă, salată de vinete, legume proaspete din grădină, zacuscă de ardei, dovlecei prăjiți în ou. Surprizele au fost un ou de struț fiert și chifteluțele din carne de struț. Chisălița de prune îngroșată cu mălai a stârnit curiozitatea tuturor, iar plăcintele poale-n brâu, biscuiții cu lavandă și prăjiturile de casă au desăvârșit experiența gustativă.
Toată lumea a făcut traseul aleii terapeutice și temerarii au încercat și pista militară.

Gazda, Dana Rădulescu, sintetizează ce facem noi: “Proiectul realizat de Gate to Romania nu presupune doar mâncare, ci înseamnă și cunoașterea comunității, înseamnă să-i cooptezi pe toți cei care au ceva de arătat în comună, într-un loc comun, cu prezentarea fiecăruia și a ceea ce face.”

De la eveniment nu au lipsit producătorii de produse locale, precum și meșterii populari care au prezentat tehnica de realizare a coșurilor prin împletirea răchitei.

După masa copioasă am pornit într-o plimbare prin pădure și am aflat despre ateliere de terapie prin îmbăiere în pădure, despre zona Văii Topologului și despre potențialul ei.

Dacă vrei să afli cum a fost la eveniment, citește ce a scris Andreea Vasile pe blog: Mâncare delicioasă și reconectare cu natura la Vatra Park.

Iată ce am surprins noi prin lentila aparatului foto:

Mulțumim voluntarilor și participanţilor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Fotografii de Andreea Nedelescu si Alexandru Petrescu

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din comuna Nicolae Bălcescu, Asociatia Vatra cu Idei și Asociația My Transylvania. Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Ospăț la conac în Runcu Gorjului – Oltenia Brunch

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Al doilea #OlteniaBrunch ne-a reunit pe 15 august în curtea conacului “La Colonelu” din satul Dobrița, unde oaspeții au avut ocazia de a asculta istoria de peste 500 de ani a familiei ce administrează conacul încărcat de istorie.

Alături de noi, gazdă a evenimentului a fost Asociația GAL Cheile Sohodolului. Echipa de prieteni reunită: angajați ai asociației, voluntari, colaboratori, bunici, vecini, pe scurt comunitatea locala a pregătit un ospăț pe cinste pentru care le mulțumim mult.

Oaspeții au gustat preparate pline de savoare: brânză de oi, șuncă de casă, salată de fasole verde, pate de casă, legume proaspete din gradină, zacuscă de mănătărci și o fasole bătută cu usturoi, alături de care și-a găsit locul o varză tradițională cu cârnați de la garniță. După o mică pauză de siestă, chisălița de prune și vișine îngroșată cu mălai a stârnit curiozitatea tuturor, iar dovleacul cu lapte și vanilie a desăvârșit experiența gustativă. Cornulețele cu rahat și lubenița rece au completat praznicul.
Copiii au putut alerga în voie pe domeniul conacului și s-au bucurat de mica fermă cu animale.

De la eveniment nu au lipsit producătorii de miere de albine și produse asociate, precum și meșterii populari care au prezentat tehnica de realizare a țesăturilor metoda tradițională.
Aflându-ne într-o zonă cu potențial viticol, nu putea lipsi degustarea renumitului vin de Runcu, “licoarea ce așează la masă oameni necunoscuți și ridică de la masă prieteni”.

După masa copioasă am pornit într-o plimbare prin sat pentru a cunoaște specificul arhitectural local și a afla povestile despre aurul haiducilor ascuns în peșterile din Cheile Sohodolului, precum și legenda de la Toaia Dracilor.

Citește mai multe detalii despre răsfățul cu dovleac cu lapte și vanilie și povestea Conacului La Colonelu’ în care a înnoptat Regele Mihai spusă de Andreea Vasile pe blogul său.

Iată și câteva poze care au surprins bunătățile și bucuria de la eveniment:

Mulțumim Andreea Vasile pentru documentare şi Georgiana de la Delish Experiences pentru colaborare, mulțumim voluntarilor și către participanţilor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.
Mulțumim pentru fotografii Denisa Olaru.

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Runcu și Asociația My Transylvania. Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Ploaie, cornuleţe şi colivă – Oltenia Brunch la Govora sat

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Primul #OlteniaBrunch de anul acesta trebuia să se întâmple pe Valea Şipotului, la Buleta, dar s-a întâmplat la Mânăstirea Govora, un aşezământ cu date istorice de secol XIV, cu măicuţe primitoare, multe flori şi linişte.

Pe 25 iulie s-au bucurat de bucatele pregătite “ca la bunica” vreo 30 de adulţi și 15 copii. Vedetele zilei au fost checul de legume, carnea de la garniţă, coliva, biluţele de brânză trase în miere şi nucă, prăjitura cu mere şi cornuleţele cu osânză.

Pe masă am mai întins pastă de jumeri, caş proaspăt de capră, chiftele de dovlecel, salată de vinete, brânză de vaci cu mărar, slăninuţă, legume din sat, pere de vară, zmeură, afine şi porumb fiert.

Andrei Luminea de la Restaurant Pasaj Sibiu ne-a gătit pe loc un ghiveci de legume servit cu turtă proaspătă, iar preparatele au fost gătite cu ingrediente locale și mult drag de către buni (bunica lui Andrei), mamaie Despina, mamaie Lenuca şi coliva ne-a fost oferită de maica stareţă.
Deși inițial întâlnirea trebuia să aibă loc în satul Buleta, ploaia puternică a schimbat neașteptat planurile. Ziua a fost salvată de generozitatea și buna primire a Maicii Starețe de la mănăstirea Govora. Aflămai multe despre eveniment și despre povestea mănăstirii și a bunicului Zaharia cunoscut drept Nicu.

Iată și câteva poze de la eveniment:

Mulțumim și producătorilor locali pentru siropurile de soc, de lavandă şi pentru dulceţuri. Copiii s-au bucurat de plimbarea prin sat, de “numărătoarea de găini şi raţe”, de alergarea prin grădinile mânăstirii şi de bunătăţi.

Mulțumirile se duc în primul rând către Andrei, care ne-a salvat în dimineaţa evenimentului găsind alte gazde, către familia Bălan care ne-a atras în acest loc, către Andreea Vasile pentru documentare şi Georgiana de la Delish Experiences pentru colaborare, către voluntari și către participanţii care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Poze de Mihaela Dincă Photography, căreia îi mulțumim tare!

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Mihăeşti și Asociația My Transylvania.

Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

RURAL si tihnă – Muntenia Brunch la Sitaru

By Destinatii, Gastronomie, Muntenia, TraditiiNo Comments

Primul #MunteniaBrunch de anul acesta s-a întâmplat în data de 4 iulie la Sitaru, Grădistea în Ilfov, acasă la Diana şi Alex, cei care au transformat o gospodărie veche într-un loc excelent de relaxare – RURAL – ai liber la tihnă.

Oaspeții noștrii s-au bucurat de bucatele pregătite “ca la bunica”. Vedetele zilei au fost drobul de legume, tartele cu brânză, spanac şi dovlecel, zacusca proaspătă, prăjitura cu vişine şi gogoşile. Pe masă am mai întins 2 tipuri de plăcintă cu brânză, fasole făcăluită, sarmale cu mămăligă, brânză şi caş de oaie de la ciobanul Costică, slăninuţă, legume din sat, prune, zarzăre, mere de vară şi pepeni. Preparatele au fost gătite cu ingrediente locale și mult drag de către tanti Luminiţa, tanti Lucreţia, tanti Maria, tanti Nela, Georgiana şi nea Sandu.

Evenimentul a fost consemnat de Andreea Vasile care reușeste să surprindă în cuvinte atmosfera evenimentelor noastre.
Află povestea locului și a gogosilor de la tanti Lucreția. Tanti Lucreția ne-a pregătit 150 de gogoși, unul dintre deserturile ei preferate pentru că sunt și printre preferatele lui nea Florian. Mai multe detalii despre eveniment poți citi aici: Un nou sezon de brunch-uri marca Gate to Romania si-a facut debutul la Sitaru.

Iată și câteva poze de la fața locului:

Mulțumim producătorilor locali pentru siropurile de căpşuni, de soc, de lavandă şi pentru dulceţuri. Copiii s-au bucurat de plimbarea prin Situl Natura 2000 Sitaru – Dridu – Căldăruşani şi de ghidajul oferit de Livia de la Societatea Ornitologică Română, de hamace, de piscină şi de bunătăţi.

Mulțumirile se duc în primul rând către gazde, către Bem un Vin pentru winebar, către Andreea de la Cuvinte Alese pentru documentare şi Georgiana de la Delish Experiences pentru colaborare, către voluntari și către participanţii care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Poze de Călin Stan și Carmina Niţescu, cărora le mulțumim tare! Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Sitaru și Asociația My Transylvania.

Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Oltenia și Muntenia Brunch intră în al doilea an

By Destinatii

Ne face mare plăcere să vă anunțăm unde și când va avea loc  Oltenia Brunch și Muntenia Brunch din 2019.

  • 13 aprilie – Piscu, județul Ilfov – Comunitatea locală
  • 11 mai – Ostroveni, județul Dolj – Comunitatea locală
  • 8 iunie – Novaci, județul Gorj – Familia Ungureanu și comunitatea locală
  • 13 iulie – Corbi, judetul Argeș – Familia Sescioreanu și comunitatea locală
  • 27 iulie – Urși, județul Vâlcea – Fundația Pro Patrimonio și comunitatea locală
  • 9 august –  Electric Camping – Valea Dambovitei, județul Argeș – Fundația Carpathia
  • 10 septembrie  – Great Wilderness Dinner – Valea Dambovitei, județul Argeș – Fundația Carpathia și Pensiunea Muntele Verde
  • 7 septembrie – Mușcel, județul Dâmbovița – Familia Florea și comunitatea locală
  • 14 septembrie – Ciocănești, județul Călărași –  Ferma piscicolă și comunitatea locală
  • 12 octombrie – Costești, județul Vâlcea – Familia Mesea și comunitatea locală
  • 9 noiembrie – Breaza, județul Prahova – Comunitatea locală  

Înscrierile se fac pe www.eat-local.ro, începând cu 30 de zile înainte de eveniment.

Vă așteptăm să descoperim împreuna gastronomii locale și gusturi de altădată de la sud de Carpați!

Oltenia Brunch – Costești

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, Traditii

La ultimul #OlteniaBrunch ne-am adunat pe 13 octombrie, la Costesti, Vâlcea, pe o vreme excelentă. De bucatele pregătite “ca la bunica” s-au bucurat aproximativ 100 de persoane și vreo 40 de copii. Vedetele zilei au fost mâncarea de gutui (care a dispărut în mai puțin de 30 de minute), ciorba de găina cu zdrențe, balmoșul și mini-cozonacii.

Pe masa am întins zacuscă proaspată (de ciuperci, de vinete, de fasole), salată de vinete, icre, brânza, carne de la garniță, murături, castane, dovleac copt, plăcinta de mere și de brânza dulce, chec și cozonac.Preparatele au fost gătite cu ingredinte locale și mult drag de către mamaie Elvira, mamaie Lenuca, mamaie Pi, Aura și ajutoarele lor; iar balmoșul a sosit de la Vaideeni.

Copiii s-au bucurat de plimbarea pe luncă, de hamace, de groapa de nisip, de cărămizile LEGO, de automatul de bomboane și de atelierul de mini-cozonaci, toate parte din recuzita Clubul Copiilor Aktivi.

Mulțumirile se duc în primul rând catre gazde – familia Meșea și familia Huidu, către tribul extins Păpurică, Solomon și Valcea, meșterilor locali pentru demonstrații – Rodica Cracana (țesături) și Ceramica de Horezu-Mihai Biscu (olărit), Otiliei și lui Dan de la Hanul Vatra, voluntarilor din Grupului de Inițiativă G.I. Fundaţia Comunitară Vȃlcea și AIDE dar și tuturor celor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Poze de Andreea Nedelescu, căreia îi mulțumim tare!

Proiectul este implementat de Asociația My Transylvania și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicatii sau de modul în care rezultatele ei si ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. cc Asociatia My Transylvania

Brunch pescăresc la Ciocănești

By Destinatii, Gastronomie, Muntenia, Traditii

Borș de pește, saramură de pește, icre, pește afumat, plăcinta de struguri. Vedetele brunchului pescăresc de la Ciocănești, cunoscut în cercuri restrânse și ca #MunteniaBrunch nr 6. Și cum un brunch nu e doar despre mâncare locală, din ingredinete locale, pregătite de comunitatea locală, trebuie să amintim și dansurile Macilor Bărăganului, meșterii prezenți, plimbările cu caiace/bărci și tururi în situl Natura 2000 de lânga fermă.

DJI_0493 - Copy DSC06448 DSC06451 DSC06453 DSC06454 DSC06457 DSC06459 DSC06460 DSC06461 DSC06462 DSC06469 DSC06476 DSC06488 DSC06500 DSC06514 DSC06616 DSC06619 DSC06640 DSC06645 DSC06664

Pe masă s-au găsit icre (doua feluri de icre, pregătite de doi bucătari diferiți), borș de pește, mâncare de orez cu dovleac, ghizmană, salată de vinete, pâine de casă făcuta la cuptor, placinta cu struguri, scovergi si gogoși.

Mulțumirile pentru această zi frumoasă petrecută în natură se duc către gazdele noastre de la Ferma piscicolă Ciocănești, către bucătarii brunch-ului – doamna Mirela, doamna Liliana, doamna Ana, doamna Angelescu, domnul Hodorogea, domnul cu gogoșile al cărui nume ne scapă – către minunații noștri voluntari – Andreea, Sorina, Flori, Ioana, Marian, Alex, Lucian – și către partenerii de brunch – Outhentic Cycling Romania, WWF-Romania, Asociatia My Transylvania.

Pentru fotografii îi mulțumim lui Călin Stan.

Proiectul este implementat de Asociatia My Transylvania si co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicatii sau de modul în care rezultatele ei si ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Muntenia Brunch – Nucșoara

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, Traditii

Cel mai recent episod din Muntenia Brunch a avut loc în Slatina, comuna Nucșoara, în zona muscelelor, și umbla vorba că asta a fost rețeta perfectă pentru un început de septembrie: mâncare bună, oameni faini, gazde minunate, povești cu partizani, miros de țară, părinți fericiți iesiți din rutină.

Partea gastronomică a cuprins teci cu lapte acru, pastramă, mâncare de cartofi cu carne afumată, orez cu lapte, gogoşi si multe fructe.

DJI_0015 DJI_0992 DSC02631 DSC02632 DSC02633 DSC02636 DSC02643 DSC02657 DSC02663 DSC02667 DSC02671 DSC02677 DSC02683 DSC02691 DSC02694 DSC02696 DSC02708 DSC02710

Și cum brunch-urile nu sunt numai despre retețe locale preparate de localnici cu ingrediente locale, ci și despre povești, ținem să mulțumim încă o dată pentru povestea satului domnului profesor Berevoianu de la Pensiunea Carpatica Nucsoara, pentru rememorarea poveștilor rezistenței domnului profesor Nedelcu, păstratorul paginii Haiducii Muscelului din Nucșoara, urmașilor Marinei Chirca pentru deschidere, familiei Solomon pentru găzduire si bunătăți, familiei Vâlcea pentru rețetele muscelene, Mihaelei pentru cașcaval și Vacanță la Nucșoara, Coacăzeeria.

O serie specială de mulțumiri se duc către voluntarii magici și alta, la fel de specială, către Călin Stan, responsabil de fotografii!

Proiectul este implementat de Asociația My Transylvania și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicatii sau de modul în care rezultatele ei si ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. cc Asociatia My Transylvania

Oltenia Brunch – Zătreni

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, Traditii

De al doilea #OlteniaBrunch – ce a avut loc pe 11 august, la Cula Zătreanu din Zătreni, Vâlcea – s-au bucurat aproximativ 50 de persoane care au avut parte de praz umplut, mâncare de crăițe și mânătărci, fasole bătută, salată de vinete, ciorbă acră de gâscă, porumb copt, fructe proaspăt culese dar si de “umplătura”, o garnitură pentru fripturi la pomeni, nunți sau sărbători.Preparatele au făcut parte din rețetele satului și au fost (pre)gătite cu ingredinte locale.

IMG_6873 IMG_6877 IMG_6910 IMG_6914 IMG_6919 IMG_6938 IMG_6951 IMG_6966 IMG_6972 IMG_6984 IMG_7002 IMG_7009_1 IMG_7026 IMG_7037 IMG_7048

 

Din programul cultural – artistic au facut parte: o vizită ghidată a Culei (ce are atașat și un conac interbelic), a muzeului din localitate, a bisericuței de lemn de sec XVIII dar și dansuri populare susținute de Ansamblul Bobocica.

Mulțumirile se duc în primul rând gazdelor – familia Valcea și ajutoarelor sale de nădejde, proprietarilor culei – familia Diaconu, administratorului, dl Titica, voluntarilor din Grupului de Inițiativă G.I. Fundaţia Comunitară Vȃlcea dar și tuturor celor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alaturi de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

 

Poze de Andreea Nedelescu, căreia îi mulțumim!

Proiectul este implementat de Asociația My Transylvania și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. *Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicatii sau de modul în care rezultatele ei si ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

#olteniabrunch #eatlocal

Muntenia Brunch în ograda lui Moromete la Talpa, Teleorman

By Gastronomie, Muntenia, Traditii

Al treilea #MunteniaBrunch și al cincilea eveniment din aceasta serie de la sud de Carpați s-a întâmplat în Talpa, Teleorman. Aproape 200 de persoane, din toate colțurile țării, au poposit în Ograda lui Moromete, locul în care au fost înregistrate ambele părți ale filmului “Moromeții”. Intreaga comunitate s-a mobilizat spectaculos, iar vedetele mesei la acest brunch au fost pâinea caldă la țăst, ciorba de bureți din organe de oaie, mâncarea de ștevie cu orez și ou, saramura de crap, plăcinta cu mere, colarezii cu lapte, porumbul si dovleacul copt.muntenia brunch_talpa_ics photo_48 muntenia brunch_talpa_ics photo_46 muntenia brunch_talpa_ics photo_41 muntenia brunch_talpa_ics photo_47 muntenia brunch_talpa_ics photo_25 muntenia brunch_talpa_ics photo_19 muntenia brunch_talpa_ics photo_20 muntenia brunch_talpa_ics photo_18 muntenia brunch_talpa_ics photo_21 muntenia brunch_talpa_ics photo_16 muntenia brunch_talpa_ics photo_7 muntenia brunch_talpa_ics photo_9 muntenia brunch_talpa_ics photo_5 muntenia brunch_talpa_ics photo_49 muntenia brunch_talpa_ics photo_44 muntenia brunch_talpa_ics photo_43 muntenia brunch_talpa_ics photo_37 muntenia brunch_talpa_ics photo_27 muntenia brunch_talpa_ics photo_11

Ne-au fost alături mesteșugarii din zonă (cu demonstrații de copt la țăst, de țesut, de cusut), iar formația Marin Sandu din Videle și Fluierașii din Dobrotești au susținut un impresionant program artistic.

Multe mulțumiri gazdelor noastre, domnului primar Benone Rababoc pentru mobilizarea comunității, Asociației CERC Talpa, partenerilor nostri Outhentic Cycling Romania, Asociația ROI, Asociației My Transylvania și OMV Petrom și OMV Romania pentru atenția către acest tip de proiecte.

Fotografii de icsPhoto / Cris Voinea

*Evenimentul apartine proiectului “Gust și gustări – elemente de cultură gastronomică din Oltenia și Muntenia”, co-finantat de AFCN – Administratia Fondului Cultural National.

Muntenia Brunch – Pastramă şi vin la Urlaţi

By Destinatii, Gastronomie, Muntenia, Traditii

Al doilea #MunteniaBrunch și al patrulea eveniment din aceasta serie de la sud de Carpați s-a întâmplat în Urlaţi, într-o sâmbătă călduroasă de iulie, la care vedetele au fost pastrama de oaie (meşteşugită într-un baiţ şi mâncată de pe grătar aşa repede că ai putea să juri că n-a fost), păsatul servit pe frunză de tei, vărzarele (plăcintele) cu varză și cartofi, chifteluțele, salata de vinete, castraveții murați de vară, gemurile de trandafir şi de cireşe negre, îngheţata de casă. Nu putea să lipsească vinul, aşa că ne-am cinstit cu vin pelin şi alte bunătăţi din podgoriile din Dealu Mare.

muntenia brunch_ics photo_urlati_26 muntenia brunch_ics photo_urlati_21 muntenia brunch_ics photo_urlati_15 muntenia brunch_ics photo_urlati_13 muntenia brunch_ics photo_urlati_10 muntenia brunch_ics photo_urlati_17 muntenia brunch_ics photo_urlati_18 muntenia brunch_ics photo_urlati_16 muntenia brunch_ics photo_urlati_20 muntenia brunch_ics photo_urlati_19 muntenia brunch_ics photo_urlati_7 muntenia brunch_ics photo_urlati_6 muntenia brunch_ics photo_urlati_5 muntenia brunch_ics photo_urlati_4 muntenia brunch_ics photo_urlati_14 muntenia brunch_ics photo_urlati_1 muntenia brunch_ics photo_urlati_2 muntenia brunch_ics photo_urlati_3 muntenia brunch_ics photo_urlati_25 muntenia brunch_ics photo_urlati_24 muntenia brunch_ics photo_urlati_23 muntenia brunch_ics photo_urlati_22 muntenia brunch_ics photo_urlati_28

Partea culturală a fost alcătuită dintr-un concert live (voce și chitară), o demonstrație de cusut ie, o demonstrație de dogărit (cum se fac butoaiele) și un tur cultural – arhitectural al conacului Nucu, cu povești despre trecut și planuri pentru viitor.

Multe mulțumiri familiei Crisbăşanu, Grupului de iniţiativă comunitară – GIC Urlati, gospodinelor desăvârşite din Urlati, lui Marius Gonţ pentru concertul de chitara, meșterului Adrian Aldea pentru demonstraţia de dogărit, Lilianei Stanescu pentru organizarea şezătorii, Magazinului de Cadouri pentru aranjamentele florale și voluntarilor pentru că au făcut posibile asemenea amintiri gastronomice.

Fotografii de icsPhoto / Cris Voinea

Proiectul este implementat de Asociația My Transylvania și co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. *Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicatii sau de modul în care rezultatele ei si ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Muntenia Brunch – Teci cu lapte și gogoși la Corbi

By Destinatii, Gastronomie, Muntenia, Traditii

Primul #MunteniaBrunch și al treilea care are loc la sud de Carpați s-a întâmplat în Corbi, în ograda căsuței albastre a Mamei Uța, într-o sâmbătă călduroasă de iulie. Vedetele au fost tecii cu lapte ( ciorbă de fasole păstăi cu lapte bătut) – mâncarea copilăriei pe aceste meleaguri, gogoșile cu lingura, mâncarea de mănătărci, tocanul de miel, cornulețe cu gem și salată de roșii cu brânză. De altfel, brânza nu putea să lipsească din această comunitate de oieri.

IMG_3777 IMG_3695 IMG_3701 IMG_3704 IMG_3712 IMG_3734 IMG_3750 IMG_3757 IMG_3818 IMG_3816 IMG_3808 IMG_4013 IMG_4011

Partea culturala a brunch-ului a cuprins un tur al Mânăstirii Corbii de Piatră precum și o drumeție pe deasupra mânăstirii, pe la crucea de la 1700. Nu au lipsit diverși meșteri în ale prelucrării lemnului precum și mici producători de gemuri, sucuri și brânză.

Multe mulțumiri bucătăreselor din Corbi, La Corbi, Antreprenorești, meșterilor, producătorilor locali și voluntarilor (veniți dis de dimineață de la Curtea de Argeș) pentru că au făcut posibile asemenea amintiri gastronomice. Nu în ultimul rând, mulțumiri urmașilor mamei Uța, care au multă grijă de căsuța ei albastră de lângă Mânăstirea Corbii de Piatră.

Fotografii de Andrada Nistor.

Proiectul este implementat cu ajutorul Asociației My Transilvania și co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. *Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicatii sau de modul în care rezultatele ei si ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului.

Sudul în bucate: Oltenia și Muntenia Brunch

By Gastronomie, Oltenia, Traditii

În vremurile de altădată, bucătăria era exclusiv spațiul femeii. Aici ingredientele – adesea doar ierburi, de primavară sau toamna, din grădină sau pădure – erau transformate în bucate pentru toată familia. Existau feluri de bază, care apăreau iar și iar pe masă, cum ar fi nelipsita mămăligă și ciorba de zarzavaturi, existau și bucate care apăreau din când în când și, bineînteles, bucate pentru zilele de sărbătoare.

Dincolo de datorie și necesitate, bucătăria era unul din locurile în care se manifesta creativitatea femeii. Sarmale cu orez și nuci făcute la cuptor, ciorbă de frunze de vișin, saramură de melci și găluști cu smochine sunt doar câteva din rețetele transmise sau culese pe cale orală.

Anul acesta ne-am propus să punem în valoare această creativitate “în bucate” printr-o serie de acțiuni ăl căror scop este să descoperim, să redescoperim și să ne bucurăm de bucătării locale și regionale. Împreună cu Asociația My Transilvania aducem brunch-urile la sud de Carpați.

Ne vom aduna într-o gospodărie, vom servi bucate vechi și noi, vom cunoaște meșteri locali și ne vom cunoaște între noi, iubitorii de lucruri de altădată.

Așadar, din mai până în octombrie, în a doua sâmbătă a fiecărei luni, vă invităm la Oltenia/Muntenia Brunch:

Oltenia Brunch

12 Mai – Pociovaliștea, Novaci (Gorj)  – Familia Ungureanu

9 Iunie – Isverna ( Mehedinți) – Casă bătrână reabilitată de Asociația Sinaptica

11 August – Zătreni (Vâlcea) – Familia Vâlcea

25 August – Buleta, comuna Mihãieşti (Vâlcea) – Familia Balan

13 Octombrie – Costești (Vâlcea) – Familia Mesea

Muntenia Brunch

19 Mai – Bulbucata, Clejani (Giurgiu)

7 Iulie – Corbi (Argeș) – Fam Sescioreanu și Comunitatea din Corbi

14 Iulie – Urlați (Prahova) – Familia Crisbășanu

4 August – Videle (Teleorman) – Fam Roată

11 August – Potlogi (Dâmbovița)

8 Septembrie – Slatina, comuna Nucșoara (Argeș) – Familia Solomon

29 Septembrie – Ferma Piscicolă Ciocănești (Călărași) – brunch pescăresc

Înscrierile sunt posibile începând cu 30 de zile înainte de evenimente,  pe pagina www.eat-local.ro sau din aplicația cu același nume.

Pentru a nu rata nici un brunch, înscrie-te în newsletterul My Secret Romania: https://bit.ly/2qaYJsn

Vă așteptăm cu masa pusă!

Maramureș – o călătorie printre simboluri

By Destinatii, Traditii, Transilvania

La invitația www.ecomaramures.com am fost la final de septembrie a acestui an în zona Mara-Cosău-Creasta Cocoșului, pentru a descoperi această destinație ecoturistică, unde parcă timpul stă în loc și totul este în armonie cu natura.

De cum am poposit la pensiunea Mărioara și am fost cazată într-o casă tradițională veche, de cum am pășit înăuntru și am deschis ușa camerei, am simțit că începe o călătorie printre simboluri.

maramures_1

maramures_2

Între loc și om există o amprentare reciprocă. Natura și peisajul în care trăiesc sătenii din regiunea Mara-Cosău-Creasta Cocoșului au gravat în sufletele lor adevăratul sens al vieții, iar ei, maramureșenii, locuitori de peste timpuri pe aceste meleaguri au simțit obligația ancestrală de a prețui și de a păstra cunoașterea străveche, din generație în generație.

Așa se face ca liniștea pe care o transmit colinele presărate cu capițe de fân, de la poalele Munților Gutâi, la primele raze de soare, atunci când viața satului începe, este aceeași cu seninătatea de pe chipurile sătenilor, care dau binețe cu zâmbetul pe buze atunci când îi întâlnești.

Țăranii din această zonă vorbesc rar, la drept vorbind, pentru ce ar folosi cuvintele dacă ei din moși- strămoși au comunicat prin simboluri, simboluri care spun povești. De la costumul tradițional, perine, cerge, ștergare, la porțile maramureșene, toate au încriptate, în semne și culori, sute de povești, scrise într-un limbaj vizual codat, inspirate din univers, descriind ordinea firească a lumii și locul nostru în ea.

Se spune că pe vremuri când apărea un flăcău străin în capul drumului, cei din sat știau a recunoaște, de la depărtare, după port, de unde vine, vârsta și ocupația, statutul social. Păi cum așa? Păi se face că fiecare element vestimentar pe care îl purta, vorbea despre identitatea geografică, apartenența la o regiune, iar culorile și însemnele cusute vorbeau despre îndeletniciri, despre tinerețe sau bătrânețe, despre căsștorie și familie.

Iar dacă vedeți un pom cu oale în fața caselor tradiționale, cu una roșie în vârf să știți că acea familie are o fată, numai bună de măritat. Cu cât sunt mai multe oale, cu atât este familia mai numeroasă și mai înstărită, iar zestrea fetei este mai mare.

maramures_3

maramures_4

Și ce zestre colorată! Femeile de aici încă mai cos la focul sobei iarna. Imediat cum muncile câmpului se terminau, femeile se pregăteau sufletește de brodat. Spun sufletește, pentru că acest proces îndelung, care dura de la prima zapadă și până în ziua de Paște era pe vremuri ca o rugăciune, ca o purificare a minții și a sufletului. Lucrurile nu se făceau fără sens. Când se porneau a coase, știau pentru ce membru al familiei era obiectul respectiv și fiecare împunsătură de ac se făcea cu gândul la acea persoană, pentru că fiecare simbol cusut avea o însemnătate și conferea protecție, belșug, fertilitate, viață.

maramures_5

maramures_6

Acum, când vizitezi Maramureșul Istoric, adică ținutul cuprins între cele două râuri Mara și Cosau și străjuit de semeția Crestei Cocoșului, nu poți să nu auzi poveștile soptite de lemnul sculptat, fie că sunt elemente din arhitectura locală, porțile și stâlpii caselor și ale bisericilor sau fusul cu zurgălăi, pe care îl găsești meștesugit asamblat în sticla de apă vie (horincă), cu care ești întâmpinat mai peste tot.

maramures_7

Fusul cu zurgălăi era cel mai de preț dar pe care un barbat îl dăruia unei femei. I se spune cu zurgălăi pentru că scoate un sunet dinlăuntrul îmbinărilor complicate din lemn, în care se integrează de obicei pietricele de râu, menit ori să adoarmă copilul de fașă, la capul căruia mama torcea de obicei, ori să îi aducă aminte nevestei de dragostea ce i-o poarta soțul.

În general este decorat cu “colții lupului”, unul dintre cele mai populare simboluri românești, menit să protejeze, să arate drumul pe întuneric.

maramures_8

(foto: Biserica de lemn din Budesti Josani, UNESCO, în interior se păstrează o parte din zalele lui Pintea Viteazu, haiduc legendar al Maramureșului)

Simbolurile solare le întâlnești la tot pasul. Se poate presupune, pe baza documentelor folclorice, faptul că divinizarea Soarelui s-a menținut mult timp în rândul comunității maramureșene, iar motivele solare se folosesc și în zilele noastre pe porțile sculptate, pe ii, pe ștergare, pe lăzile cu zestre.

Un obicei frecvent la naștere era momentul în care tânara mamă lua copilul în brațe, se uita la el și înâlțându-l în direcția soarelui zicea:

”Mândru soare, mândru soare

Răsai cu patruzeci și patru de răzișoare

Răsai pe capul și trupușorul coconului meu

Și din cap până-n picioare

Să strălucească ca tine, mândru Soare”

(Calendarul Maramureșului, 1980, Borșa)

Primăvara, când se lucra pâmântul exista alt obicei: “Când aruncă sămânța sub brazdă, plugarul maramureșean mai întâi o închină Soarelui, iar alaiul care îl poartă pe sărbătorit la Tanjaua de pe Mara, după ce a înconjurat de trei ori țarina în care s-a tras întâia brazdă, se oprește cu fața către soare, își descoperă capul și unul dintre ei, marele pogonici, cu brațele întinse către Soare, ca într-o rugă rostește cu glas tare:

Mândru soare călător

Apleacă-te pe ogor

Și-ncălzește semințele

Să rodească holdele”.

( Memoria Ethnologică, 2002)

maramures_9

Poarta ca simbolistică, împarte zona sacră de cea lumească, răul de bine, însă în Maramureș, însuși procesul prin care un stejar devenea poartă, respecta un întreg ritual. Tăierea stejarului trebuia să fie de lună plină, pentru a alunga toate relele și nenorocirile din jurul casei. Lemnul trebuia transportat într-o zi de marți, joi sau sâmbătă, așa zisele zile lucrătoare “ de dulce” –  doar așa lemnul era aducător de noroc.

Cel mai întâlnit simbol de pe porțile maramureșene este funia răsucită. Ea reprezintă infinitul, viața cu binele și răul dar, cel mai important, ea simbolizează legatură dintre cer și pământ.

Frânghia răsucită, sculptată în relief, nu lipsește de pe lemnul niciuneia dintre bisericile maramureșene și de multe ori înconjoară biserica într-un brâu. Femeile, în zilele noastre, când vin să se roage la slujbă, dacă nu mai au loc în biserică, stau afară și țin mâna pe acest brâu de lemn, ca să fie conectate cu Divinitatea.

maramures_10

Ce poate fi mai grăitor, ca și intenție de continuitate a poporului român, decât această inscripție cu “Am fo și oi si” alături de o scenă cu figuri umane, care probabil sunt strămoșii ce veghează, cu brazi și elemente naturale specifice zonei, cu reprezentarea portului tradițional și a ocupațiilor tradiționale.

Nicăieri în România, geniul artistic al poporului român, nu este mai prezent și mai vizibil ca în această zonă, Mara-Cosau-Creasta Cocoșului. Este dovada vie a unei gândiri profunde, a unei conștiințe colective și a comuniunii spirituale cu natura. Aici întâlnești arhetipul țăranului autentic care dăruiește din înțelepciunea populară turistului aflat în treacăt. Cum? Prin artă, prin lucrul făcut de mâinile asprite de munca câmpului, lucru care nu trebuia să fie numai un obiect  funcțional, ci unul care să îmbogățească locul, decorându-l, transmițând un mesaj privitorului, un mesaj ușor de descifrat în vechime, mai greu de înțeles în ziua de azi.

Articol de Raluca Vereș

Pledoarie pentru echitatie cu Miron, Mabel şi Ionuţ la Potcoava

By Destinatii, Evenimente, Excursii, Idei de rural break, Muntenia

Trecem rapid printre dealuri cu zarzări şi meri înfloriţi. E o explozie de verde şi de flori peste tot şi lunca Ialomiţei ne dezvăluie un spectacol nou. Case potrivite, mai scunde decât cele din Muscel, cu pridvor sau cu sală, grădini îngrijite şi orăşele pierdute printre ele. Pucioasa, Fieni – parcă era un combinat la Fieni?

După Fieni, drumul se limpezeşte şi se deschide, casele sunt mai răsfirate şi urcăm printre dealuri. Ne gândim cu toţii că nu mai e mult, pentru că oaza de linişte care ne-a fost promisă nu poate fi altundeva. Cerul cade pe noi, soarele s-a ascuns, verdele pătat doar de vacile şi caii satului e mai intens şi noi tot urcăm. Urcăm până pe coama dealului în satul Brebu şi oprim maşina într-una dintre alveole. Musai să ne rotim privirea 360 de grade şi să respirăm aer de Leaota.

Aici, oleacă ascunsă şi creată pentru oameni care vor să se ascundă de cotidian, stă Potcoava Mountain Hideaway – deschisă în 2015 de Ionuţ Popescu şi familia lui. Centrul de echitaţie Potcoava e locul unde putem descoperi cum şi cât de mult ne putem apropria de cai. Dincolo de taberele tematice, de petrecerile corporate şi de evenimentele de familie, observi că locul e pentru iubitorii de cai şi pentru cai, lucru pe care şi Ionuţ îl mărturiseşte amuzat: “Mi-a zis un oaspete că i se pare că aici totul se învârte în jurul cailor. I-am confirmat că aşa e!

MSR_Potcoava_Runcu

Noi am fost în aprilie pentru o primă întâlnire cu cei 10 cai tirolezi, cunoscuţi de amici şi drept “blondele de la Potcoava“, şi ne-a plăcut aşa de mult că am revenit cu bucurie pentru Haidook Summer Fest, festivalul care îşi propune să celebreze şi să reînvie spiritul haiducesc al zonei şi pentru #HaidookExperience, o experienţă de călărie şi haiduceală în Munţii Leaota.

MSR_Potcoava_HaidookSummerFest

În iulie, drumul spre Potcoava n-a mai fost aşa lin şi liber, pentru că maşinile curgeau înspre dealul din faţa pensiunii, amenajat cu manej, scenă, loc de masă şi baloţi de paie pentru relaxare. Invitaţii şi gazdele festivalului Haidook Summer Fest au atras lume pasionată de cai şi echitaţie din toate judeţele ţării. Cu toţii ne-am lipit de gardul manejului când a fost anunţat Miron Bococi – “Vrăjitorul de cai”.

MSR_Potcoava_MironBocociMSR_Potcoava_MironBococi_Feeling IMG_0837

Miron Bococi – “Caii au fiecare o personalitate a lor, fiecare are talentul lui”

Născut într-un sat din Maramureş, Miron a fost toată viaţa aproape de cai. Acum locuieşte în Barcelona şi este vedeta multor festivaluri ecvestre de talie internaţională din Europa şi Asia, dar mărturiseşte că “lucrurile de bază despre animale, comportamentul lor şi cum le îngrijeşti” le ştie de mic, de acasă.

Caii lui de acum sunt diferiţi de cei cu care lucra acasă: “Aveam cai de talie medie, potriviţi pentru muncă şi mers la câmp.” Cei pe care i-am văzut noi la show sunt înalţi şi frumoşi de pici lângă ei. Bruce şi Feeling au intrat primii în manej şi au mirosit pe toată lumea – sunt fraţi, dar îi deosebim uşor pentru că Bruce are coama mai scurtă şi pentru că Feeling face toate săriturile care ne lasă cu gura căscată.

L-am întrebat pe Miron dacă îşi alege caii şi mi-a zâmbit: “La început am lucrat cu ce am prins. Acum am câţiva cai pe care i-am ales eu, dar încă nu apar în spectacole. Avem mult de muncă.

Ce face Miron Bococi cu caii poate părea simplu pentru că e fără cusur și natural. În realitate, vorbind cu el, ne-am dat seama că de la alesul cailor, la înțelegerea talentului lor, la lucrul cu ei în fiecare zi, e foarte-foarte mult efort. Pornind de la cunoştinţele dobândite în copilărie a combinat mai multe tehnici până când a ajuns la un stil unic de dresură şi comunicare cu caii. Cailor li se luminează ochii când îl văd, iar el se transformă când e în preajma lor.

MSR_MironBococi_colajMSR_Potcoava_Miron_Mabel

Mabel Ramirez Fernandez – “De la doi ani încep dresajul, fac lucruri împreună cu caii, au încredere în mine, ne bucurăm unii de alţii şi ne descoperim.” 

Mabel e prietena lui Miron şi în iulie a venit pentru prima oară în România. I-a plăcut mult atmosfera de la Haidook Summer Fest şi ne-a încântat şi ea cu un număr de dresură, alături de poneiul Bebe. Povestind cu Mabel am aflat că ea antrenează cai pentru cursele de anduranţă şi numaidecât mi-am imaginat-o alergând pe un pur-sânge arab cu vântul în plete.

Competiţiile de anduranţă sunt de aproximativ 88 de km cu trei pauze de 45-50 de minute fiecare, iar competiţiile internaţionale se desfăşoară pe distanţe mai mari de 80, 120 şi 160 km cu pauze mai scurte şi un control veterinar foarte strict. Călăreţul şi calul lui sunt singuri, nu există public, iar calul trebuie să fie potrivit pentru acest sport, dresat şi antrenat pentru alergare în natură, sărituri peste obstacole, rezistenţă.

Am întrebat-o pe Mabel cum face: “îi antrenez uşor, începând cu 4 ani. Trebuie să fie foarte bine dezvoltaţi fizic înainte să înceapă cursele. După un an de curse şi concursuri îi apăs mai tare, dacă tipul acesta de competiţii li se potriveşte.” Mabel are acelaşi stil de comunicare directă cu caii, ca şi Miron. Caii le spun lucruri, au încredere în ei.

MSR_Potcoava_Mabel

Tot povestind Mabel ne-a spus că dezvoltă o relaţie de încredere cu fiecare dintre cai: “de la 2 ani încep dresajul propriu-zis. Facem lucruri împreună, calul are încredere în mine, ne bucurăm unul de altul şi ne descoperim“.

Ca şi cum te-ai juca cu un copil“, zic eu. “Exact!“, zice ea şi zâmbim amândouă la gândul că ne-a ieşit o conversaţie în spaniolă dincolo de “Hola!” şi “Donde está la playa!

 Ionuţ Popescu – “Mi-aş dori să vină lumea pentru cai!”

Ionuţ îl “învinuieşte” pe Mihnea Vârgolici, fondatorul hergheliei şi centrului de echitaţie de la Prod, pentru că i-a transmis microbul cailor. După un weekend la Prod, cu cai, poveşti şi atmosferă de haiducie i-a venit ideea să pună bazele acestui loc. După nişte ani şi 2 săptămâni în Spania, la ferma lui Miron Bococi, şi-a zis că e pregătit. Ionut Popescu - photo by Calin Stan

A găsit satul Brebu după ce a luat la pas toată Muntenia. Avea nevoie de un loc aproape de Bucureşti pentru că în România turismul intern se bazează aproape exclusiv pe cei care pornesc din Bucureşti. A reuşit să cumpere suficient teren cât să îşi asigure o oază la 3km de sat. “După ce am construit grajdul, mi-am dorit manej, un ţarc circular, padocuri pentru cai, dar în acelaşi timp trebuia să mă gândesc la un loc unde oamenii să aibă unde să doarmă, să mănânce, să se simtă bine.

După ce îţi povesteşte aventurile unui antreprenor în România şi cum “înainte de Potcoava nu avea fire albe în cap”, Ionuţ revine la pasiunea lui: “Mi-aş dori să vină lumea pentru cai, să oferim mai multe ore de echitaţie decât zile de cazare!” Dorinţa lui vine din experienţa cu caii de până acum, din descoperirea beneficiilor echitaţiei pentru el şi pentru familia lui. Cu cât mai mulţi copii, tineri şi adulţi descoperă cât de multă linişte ai într-un astfel de loc, câte abilităţi îţi dezvolţi fiind în preajma cailor şi învăţând să călăreşti, cu atât mai bine pentru toată lumea. Echitaţia e un sport complet – pentru minte, suflet şi corp.

MSR_Potcoava_caiiHafflinger MSR_Potcoava_caiiinsa

Programele de echitaţie disponibile

Pentru că echitaţia este şi un sport extrem, prima regulă a celor care ne învaţă să îl practicăm este siguranţa. Aşa că Polka, Steward, Piggi, Royal Lady, Aquavit, Lizi, Nelli, Matilda, mama lui Oscar, Pandora, mama lui Hope şi Lili – căluţii Hafflinger de la Potcoava şi instructorii antrenaţi de Miron Bococi ne aşteaptă să învăţăm şi să practicăm în funcţie de nivelul nostru:
  • programul “Descoperă Călăria” este potrivit celor care nu au călărit niciodată, nu vor încă să ia lecţii de călărie, însă vor să se plimbe un pic pe drum sau prin pădure să vadă cum e. Cei de la Potcoava pun un cal la dispoziţie şi un membru al echipei lor va merg permanent pe lângă cal, ţinând calul de lesă. Noul călăreţ este ajutat să se urce pe cal şi scos la plimbare în imprejurimile de la Potcoava. Timp recomandat pentru o şedinţă: 1 ora şi jumătate – 2 ore.
  • programul “Explorează. Excursii călare” – După iniţierea în călărie (ore în manej alături de instructor) te-ai “calificat” la “intermediari” şi poţi face excursii călare. Deja ştii să încaleci, să porneşti şi să opreşti calul, să îţi ţii echilibrul pe el şi să îl faci să meargă în direcţia dorită de tine. Poţi merge la pas sau la trap aşa că treci la pasul următor: testarea abilităţilor într-o excursie călare. Excursiile pot fi de 1 sau de 2 zile şi se organizează în funcţie de gradul de dificultate dorit de călăreţ. Bineînţeles, vom avea şi un ghid care merge tot călare alături de cei care solicită excursia.

  • programul “#HaidookExperience” – cel mai complex program oferit de Potcoava, conceput special pentru cei care au experienţă vastă în echitaţie. Tura călare “Haidook Experience” este gândită ca pe timpul haiducilor, cu o durată între 3 şi 6 zile. Locul de dormit va fi la stână, în mijlocul naturii, iar mâncarea pe care o vom avea la dispoziţie va fi cea de la ciobani. Vor fi 2 ghizi din echipa de la Potcoava alături de participanţi, iar numărul maxim de persoane admise într-un grup este de 6-8.

Noi am experimentat şi “Descoperă călăria” şi “Explorează” şi “HaidookExperience” în iulie şi o să revenim cu dovezi din aventura noastră de haiduci în Munţii Leaota. Ştim că ne-a plăcut enorm şi că ne-am întoarce oricând, aşa că o să revenim cu poveşti de la Potcoava!

Acest articol a fost scris în cadrul infotripului “#HaidookExperience” organizat de centrul de echitaţie Potcoava.ro, în parteneriat cu Haidook Summer Fest, Crama Histria si Turism Market.

HaidookExperience_fotobyCalinStan

photos by Florin Vâlcea – MSR şi Călin Stan – TheDrone.ro

Mai multe fotografii din weekendul 8 – 10 iulie, aici, pe pagina de Facebook My Secret Romania

65
Awards Won
268
Completed Designs
37
GitHub Repo's
439
Cups of Coffee