Bran

Traseu de survolat Valea Prahovei cu maşina, de preferat nu în weekend. Şi de survolat istoria României din timpuri medievale şi până în prezent.

De câte ori nu v-au întrebat prietenii străini cum să facă să ajungă la castelul lui Dracula din Bucureşti? Sau ce să mai vadă în zonă şi unde să mănânce? Şi pentru că informaţiile nu se adună singure într-un singur loc, va trebui să fiţi magicienii care le adună. Sau să intraţi aici.

Ziua 1 

Bucureşti – Ploieşti – Sinaia (2h cu maşina)

• Tur Opţional la Castelul Peleş (1h si 15 min, 50 RON)
• Mâncare la restaurantul Kuib (1h şi 30 min, aprox 80 RON)

Sinaia – Buşteni (30 min cu maşina)

• telecabina Buşteni – Babele (70 de RON, dus-întors)
• Castelul Cantacuzino (1h, 23 de RON, intrarea se face din oră în oră, la şi un sfert)
• Mâncare la restaurantul La Cerdac
• Cazare la Vila Leonida (240 RON/cameră dublă, mic dejun inclus )

Ziua 2

Buşteni – Râşnov (40 min cu maşina)

• Cetatea Râşnov – (1h şi 30 min, 10 RON)

Râşnov – Bran (15 min cu maşina)

• Castelul Bran – (1h, 30 RON)
• Mâncare la Taverna Lupilor – (1h şi 30 min, aprox 80 RON)
• satul Măgura Branului sau satul Peştera – (2-3 ore de explorare)

Întoarcere pe culoarul Rucăr – Bran şi autostrada Piteşti – Bucureşti  (3h şi 30 min)

Traseul istoric începe cu Castelul Peleş, reşedinţa de vară a regelui Carol I, primul rege al României din dinastia Hohenzollern. După îndepărtarea lui Cuza în 1866, autorităţile române aveau o problemă. Unirea nu fusese garantată decât pe parcursul domniei lui Cuza, aşa că soluţia a fost introducerea unei case domnitoare străine. Castelul a fost construit între 1883 şi 1885, după planurile arhitectului german Johannes Schultz, în stil neorenascentist. Familia regală petrecea la Sinaia 6 luni pe an, iar castelul a avut rol de reşedinţă regală până în 1947, când a fost naţionalizat de regimul comunist. Din 2007 a trecut în proprietatea Regelui Mihai I, continuând să fie administrat ca muzeu şi instituţie naţională de statul român.

În afară de tururile obişnuite de vizitare, puteţi să vedeţi castelul şi cu alte prilejuri: Vânătoarea de ouă organizată în fiecare an în sâmbăta Paştelui, concerte “Sunetul Muzicii”, evenimente şi expoziţii temporare.

Continuăm cu Telecabina Buşteni – Babele, construită între 1974 şi 1977, când Ceauşescu a cerut Ministrului Turismului de pe atunci proiecte pentru revitalizarea turismului. Telecabina este prima din ţară care urcă de la altitudinea de 850 m (oraşul Buşteni) la 2300 de m (platoul aproape de Cabana Babele). Priveliștea de la pilonii 4 şi 5 vă oferă Crucea Eroilor Neamului, Brâna Caraimanului, Valea Jepilor și, în depărtare, Munții Baiului.

Castelul Cantacuzino ne întoarce în vremea domniei regelui Carol I. Castelul a fost construit în 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul), fost ministru de Interne al României între 1899-1900, 1904-1907. Descendent direct al lui Constantin Brâncoveanu, avea o avere colosală aşa că a fost supranumit “Nababul”. Probabil cunoaşteţi măcar unul din cele trei palate construite din banii săi: Palatul Cantacuzino din București, în prezent Muzeul Național „George Enescu”, Castelul Cantacuzino din Bușteni și Palatul Cantacuzino de la Florești, supranumit și “Micul Trianon”.

Castelul din Buşteni este construit în stil neoromânesc după planurile arhitectului Grigore Cerchez, fiind înconjurat de un parc minunat, cu grote, cascade și fântâni arteziene.

Tot inspirat de membrii familiei regale şi generalul Paul Leonida plănuieşte o casă de vacanţă în zonă. De pe Dealul Zamorei generalul plănuia să admire din confortul cerdacului său Munții Bucegi și Crucea Eroilor Neamului, construită de curând din inițiativa Reginei Maria în cinstea celor căzuți în Primul Război Mondial.

Vila Leonida a fost cumpărată de soţii Drulă în 2009 şi renovată pentru a reda atmosfera interbelică în care a fost construită.

Ziua a doua ne prinde în timpuri medievale. Cetatea Râşnov e menţionată în documente în anul 1335, în timpul unei invazii tătăreşti. Cu toate acestea, există dovezi arheologice care indică prezenţa pe Dealul Cetăţii a unor elemente de fortificaţie din Epoca Bronzului, posibil cetatea dacică Comidava şi prezenţa unei cetăţi de lemn teutonice (1211-1225).

Cetatea a rezistat asediilor turcilor, a rezistat schimbării stăpânirilor, i-a apărat pe cetăţenii târgului Râşnovului în timpul războaielor. A fost renovată în urma cutremurului din 1940 şi a fost folosită ca platou de filmare pentru filmele istorice Dacii (1966) şi Nemuritorii (1974), în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Şi istoria Castelului Bran începe cu cavalerii teutoni. Ei ridică aici o fortăreaţă în 1211, dar sunt izgoniţi din zonă în 1226. Saşii din zona Braşovului primesc în 1377 privilegiul de a ridica un castel, de la regele maghiar al vremii. Îl şi ridică până în 1388 şi timp de mai multe decenii castelul are şi rolul de vamă şi cel de fortăreaţă la graniţa estică a Transilvaniei destinată încercării de a opri extinderea Imperiului Otoman.

Singura legătură istorică pe care Branul o are cu Vlad Ţepeş este incursiunea din 1459 a armatei sale în zona Braşovului. Ţepeş arde suburbiile oraşului şi omoară sute de saşi, deoarece aceştia cereau taxe vamale mai mari pentru Ţara Românească şi îl susţineau pe oponentul lui la tron. Comunitatea săsească ţine să se răzbune pentru acest episod şi îl zugrăveşte în cronici drept un tiran.

Castelul e cumpărat de braşoveni în 1651 şi este folosit în diverse moduri (inclusiv cabana a Ocolului Silvic) până în 1920 când este cedat de către consiliul local reginei Maria a României. Această îl transformă în reşedinţă a familiei regale şi îl lasă moştenire Principesei Ileana la moartea sa. În 1948, guvernul comunist o sileşte pe Principesa Ileana să părăsească ţara şi abia în 1990 ea are dreptul să revadă castelul.

Din 2009 castelul aparţine moştenitorilor Principesei Ileana, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta.

Satele Măgura şi Peştera vă oferă o privelişte de neuitat asupra Bucegilor şi Pietrei Craiului. Dacă vreţi să vă descreţiţi frunţile şi să intraţi într-un loc cu linişte, vă recomandăm să urcaţi cei 3 km până pe dealuri.

Culoarul Rucăr Bran este un culoar tectonic care separă Masivele Bucegi și Leaota de Munții Piatra Craiului și Munții Iezer-Păpușa. Urmând acest culoar natural, autorităţile au făcut drumul DN73 care, pe măsură ce urcă, devine din ce în ce mai accidentat, cu multe serpentine, ajungând, la Fundata, la altitudini de peste 1000 de metri. Dacă doriţi să vă opriţi pe drum, aveţi obiective pentru încă 2 zile de traseu.

Costuri

Costurile traseului de mai sus pot ajunge la 560 RON de persoană, în funcţie de ce restaurante alegeţi sau ce mâncare alegeţi.

Traseul cu maşina are 425 de km, aşa că ar ajunge la 150 RON costurile cu motorina.

Pentru a inchiria o masina pentru 2 zile, preţurile pornesc de la 450 RON, la care se adaugă o garanţie cerută de firmă.

Trasee cu ghid

Pentru a vedea şi cărări mai puţin bătătorite în această zonă, puteţi alege serviciile unui ghid.

Dan Chitila vă poate arăta satele Măgura şi Peştera la pas. De asemenea, puteţi merge alături de el în Munţi Baiului, să admiraţi priveliştea de pe Piscul Câinelui.

Photo credits

Castelul Peleş – foto by Camil Iamandescu