Category

Muntenia

Un picnic nocturn si o portie de Perseide

By Destinatii, Evenimente, Muntenia, MusaiNo Comments

A fost una din serile alea care a început cu “Hai să ne vedem la 19.00 la Deschis Gastrobar” și a continuat cu “Hai să vedem Perseidele! Adu tu pătura și noi ne ocupăm de mâncare și băutură!”

La 7 seara eram pe o terasă, la 9 admiram apusul, la 10 ne făceam griji în privința norilor, la 11.00 eram pe autostradă și la miezul noptii eram pe o păturică, în albia Argeșului (cu seceta aceasta năbădăiosul râu a ajuns un firicel mic și liniștit de apă, pe care abia dacă-l simțeai). Cu pizza lânga, cu roze-ul in pahar, cinci perechi de ochi se uitau după stelele căzătoare ale lunii august, numite Perseide.

– Uite-o! Ai văzut-o?

– …nu.

– Dar pe aia?

– Uaaaaaaaaaaau! Ai văzut ce dâră a lăsat?!

Momentele palpitante erau când două voci exclamau simultan. Momentele frustrante erau când cele două voci erau singurele care au văzut steluța (mă rog, particula care s-a aprins în atmosferă).

La un moment dat s-a lăsat cu numărat: stele căzătoare (aveam două categorii: cele mici și cele mari) și drone. La capitolul stele părerile sunt împărțite (unii au văzut 7, alții 10) dar la drone cred ca avem un consens: au fost 4.  Oricum, am ieșit pe plus în afacerea asta.

**

 Bine de știut

  • Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an. De ce meteor și nu meteorit, aflați aici.
  • Anul acesta, perioada de activitate a Perseidelor este între 17 iulie și 24 august. E adevărat că punctul maxim a fost în seara de 12 spre 13 august, dar asta nu înseamnă că nu puteți ieși și diseară la un picnic nocturn.
  • “Verișoarele” Perseidelor se numesc Quadrantide (se pot observa în ianuarie), Lyride (aprilie), eta-Aquaride (mai), Orionide (octombrie), Leonide (noiembrie), Geminide (decembrie), Urside (decembrie). Detalii despre fiecare dintre ele puteți citi aici
  • Cineva a făcut un video foarte fain cu Perseidele văzute de la Bâlea Lac. Vizionare plăcută! 🙂

Ceva ne spune că ăsta a fost doar primul picnic nocturn din 2015. Poate până în decembrie ne îmbunătățim și tehnica de astrofotografie.

 

my secret romania perseide my secret romania_perseide_2 my secret romania_perseide_3

 

conacul balcescu_my secret romania_1

Doua teleportari la Conacul Balcescu

By Destinatii, Muntenia, Secretul saptamaniiNo Comments

Indicatorul către conacul Bălcescu îți apare undeva după Dedulești, când mai ai puțin și ajungi la Râmnicu Vâlcea. Și dacă ai drumuri multe înspre Transilvania sau Oltenia, nu se poate să nu-l vezi de cate ori treci și…să rămâi cu o curiozitate. 🙂
Într-o vineri, înainte de prânz, am aflat ce-i în direcția indicatorului și în spatele numelui de “conac”.

conacul balcescu_my secret romania_1

conacul balcescu_my secret romania_2

“Conac”, aici,  înseamnă o casă în stil brâncovenesc, cu influențe gotice, construită în vârf de deal în prima jumătate a secolului al 19-lea (1824, ca să fim exacți). Cula dinspre poartă, contraforții, ferestrele mari ale verandei, cele două scări ce duc către intrarea principală sunt îndeajuns pe a-i face pe pasionații de arhitectură să se bată pe umăr și să se felicite că s-au abătut din drum și au venit până aici. O astfel de casă, care sa te teleporteze în urmă cu două secole, nu găsești pe toate drumurile.

Și odată ce intri, teleportarea are loc. Intri în salon, în camera în care se lua masa, în dormitorul familiei Bălcescu, străbați locul unde Nicolae Bălcescu a crescut alături de mama sa și de cei 4 frați. Cum încăpeau toți în același pat din ultima cameră rămâne un mister…

conacul balcescu_my secret romania_4

conacul balcescu_my secret romania_3 conacul balcescu_my secret romania_6 conacul balcescu_my secret romania_5conacul balcescu_my secret romania_7 conacul balcescu_my secret romania_8

Calci pe dușumeaua pe care a călcat și el, te uiți la grinzile la care s-a uitat și el. Și admiri grădina și dealul împădurit din spate și te gândești cât de mult i-au lipsit aceste imagini în momentul în care i-a fost refuzată intrarea în țară și a fost nevoit să moară în exil, la Palermo.

Din păcate, teleportarea nu durează mult. Doar în patru încăperi te poți bucura de mobilierul Biedermayer, de covoarele oltenești, de ceramica de Corbi (un centru de olărit faimos, nu departe de comună, dar care și-a pierdut meșteșugul în ultimii zeci de ani) și de cea de Curtea de Argeș. În restul conacului este amenajată o expoziție dedicată personalității lui Nicolae Bălcescu. Genul de expoziție care plictisește și uimește în același timp.

conacul balcescu_my secret romania_9

Uimește pentru că a rămas neschimbată de zeci de ani, deci poți admira în întreaga ei splendoare un mod de amenajare comunist: panouri de sticlă ce protejează hărti și documente, pe care găsești litere negre lipite cu grijă, vitrine de lemn în care sunt prezentate diverse documente importante. Plictisește din aceleași motive. Grupul celor pasionați de evenimentele de la 1848 este unul relativ mic iar expoziția de față nu face mare lucru pentru a-l lărgi sau pentru a-l face pe vizitatorul de rând, român sau străin, să se apropie de figura lui Nicolae Balcescu și să înteleagă un pic mai multe despre rolul său în schimbarea de la macaz de la 1848.

Din fericire, la sfârșitul turului expoziției ajungi aici, în verandă, și te gândești că ai șede câteva ore, cu o carte și un ceai lângă, și ai căuta inspirația, așa cum au făcut probabil și artiștii care au venit aici după 1948, când Radu Mandrea, unul dintre urmașii familiei Bălcescu, a donat-o statului spre a fi “loc de reculegere și studiu”. Câțiva ani mai târziu, când regimul comunist a găsit un interes deosebit în figura lui Bălcescu, locul a fost amenajat în muzeu.

conacul balcescu_my secret romania_10

Tot din fericire, mai este grădina. Cu biserica Bălceștilor, mutată din sat pe domeniu, cu mormântul Sevastiței Bălcescu (mama lui Nicolae), cu o imensă magnolie albă. Și rămâi cu senzația că e bine aici și că data viitoare ar trebui să îți iei o păturică și niște sandvișuri să faci un picnic.

conacul balcescu_my secret romania_16

conacul balcescu_my secret romania_13 conacul balcescu_my secret romania_15conacul balcescu_my secret romania_14 conacul balcescu_my secret romania_17 conacul balcescu_my secret romania_18
conacul balcescu_my secret romania_12

Bine de știut

  • în momentul în care intri pe poartă, se acționează o sonerie (puternică) care anunță pe curatori ca au vizitatori; deci, dacă sunteți un grup mai mare, intrați toți deodată
  • biletul de intrare este de 3 lei de persoană (adult); taxa de ghidaj e 5 lei iar cea de fotografie 5 lei (pentru tot grupul)
  • pe drumul Pitești – Râmnicu Vâlcea, din localitatea Milcoiu se face stânga, se urmează indicatoarele și apoi, în circa 5 km, se ajunge la muzeu

Traseu de survolat Valea Prahovei si istoria Romaniei in 2 zile

By Idei de urban break, MunteniaNo Comments

Traseu de survolat Valea Prahovei cu maşina, de preferat nu în weekend. Şi de survolat istoria României din timpuri medievale şi până în prezent.

De câte ori nu v-au întrebat prietenii străini cum să facă să ajungă la castelul lui Dracula din Bucureşti? Sau ce să mai vadă în zonă şi unde să mănânce? Şi pentru că informaţiile nu se adună singure într-un singur loc, va trebui să fiţi magicienii care le adună. Sau să intraţi aici.

Ziua 1 

Bucureşti – Ploieşti – Sinaia (2h cu maşina)

Sinaia – Buşteni (30 min cu maşina)

  • telecabina Buşteni – Babele (70 de RON, dus-întors)
  • Castelul Cantacuzino (1h, 23 de RON, intrarea se face din oră în oră, la şi un sfert)
  • Mâncare la restaurantul La Cerdac
  • Cazare la Vila Leonida (240 RON/cameră dublă, mic dejun inclus )

Ziua 2

Buşteni – Râşnov (40 min cu maşina)

Râşnov – Bran (15 min cu maşina)

  • Castelul Bran – (1h, 30 RON)
  • Mâncare la Taverna Lupilor – (1h şi 30 min, aprox 80 RON)
  • satul Măgura Branului sau satul Peştera – (2-3 ore de explorare)

Întoarcere pe culoarul Rucăr – Bran şi autostrada Piteşti – Bucureşti  (3h şi 30 min)

Camil_Iamandescu-Castelul_Peles

Traseul istoric începe cu Castelul Peleş, reşedinţa de vară a regelui Carol I, primul rege al României din dinastia Hohenzollern. După îndepărtarea lui Cuza în 1866, autorităţile române aveau o problemă. Unirea nu fusese garantată decât pe parcursul domniei lui Cuza, aşa că soluţia a fost introducerea unei case domnitoare străine. Castelul a fost construit între 1883 şi 1885, după planurile arhitectului german Johannes Schultz, în stil neorenascentist. Familia regală petrecea la Sinaia 6 luni pe an, iar castelul a avut rol de reşedinţă regală până în 1947, când a fost naţionalizat de regimul comunist. Din 2007 a trecut în proprietatea Regelui Mihai I, continuând să fie administrat ca muzeu şi instituţie naţională de statul român.

În afară de tururile obişnuite de vizitare, puteţi să vedeţi castelul şi cu alte prilejuri: Vânătoarea de ouă organizată în fiecare an în sâmbăta Paştelui, concerte “Sunetul Muzicii”, evenimente şi expoziţii temporare.

Continuăm cu Telecabina Buşteni – Babele, construită între 1974 şi 1977, când Ceauşescu a cerut Ministrului Turismului de pe atunci proiecte pentru revitalizarea turismului. Telecabina este prima din ţară care urcă de la altitudinea de 850 m (oraşul Buşteni) la 2300 de m (platoul aproape de Cabana Babele). Priveliștea de la pilonii 4 şi 5 vă oferă Crucea Eroilor Neamului, Brâna Caraimanului, Valea Jepilor și, în depărtare, Munții Baiului.

Castelul Cantacuzino ne întoarce în vremea domniei regelui Carol I. Castelul a fost construit în 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul), fost ministru de Interne al României între 1899-1900, 1904-1907. Descendent direct al lui Constantin Brâncoveanu, avea o avere colosală aşa că a fost supranumit “Nababul”. Probabil cunoaşteţi măcar unul din cele trei palate construite din banii săi: Palatul Cantacuzino din București, în prezent Muzeul Național „George Enescu”, Castelul Cantacuzino din Bușteni și Palatul Cantacuzino de la Florești, supranumit și “Micul Trianon”.castelul catancuzino busteni

castelul catancuzino bustenicastelul catancuzino busteni

Castelul din Buşteni este construit în stil neoromânesc după planurile arhitectului Grigore Cerchez, fiind înconjurat de un parc minunat, cu grote, cascade și fântâni arteziene.

Tot inspirat de membrii familiei regale şi generalul Paul Leonida plănuieşte o casă de vacanţă în zonă. De pe Dealul Zamorei generalul plănuia să admire din confortul cerdacului său Munții Bucegi și Crucea Eroilor Neamului, construită de curând din inițiativa Reginei Maria în cinstea celor căzuți în Primul Război Mondial.

Vila Leonida a fost cumpărată de soţii Drulă în 2009 şi renovată pentru a reda atmosfera interbelică în care a fost construită.

vila leonida busteni vila leonida busteni vila leonida busteni

Ziua a doua ne prinde în timpuri medievale. Cetatea Râşnov e menţionată în documente în anul 1335, în timpul unei invazii tătăreşti. Cu toate acestea, există dovezi arheologice care indică prezenţa pe Dealul Cetăţii a unor elemente de fortificaţie din Epoca Bronzului, posibil cetatea dacică Comidava şi prezenţa unei cetăţi de lemn teutonice (1211-1225).

Cetatea a rezistat asediilor turcilor, a rezistat schimbării stăpânirilor, i-a apărat pe cetăţenii târgului Râşnovului în timpul războaielor. A fost renovată în urma cutremurului din 1940 şi a fost folosită ca platou de filmare pentru filmele istorice Dacii (1966) şi Nemuritorii (1974), în regia lui Sergiu Nicolaescu.

Şi istoria Castelului Bran începe cu cavalerii teutoni. Ei ridică aici o fortăreaţă în 1211, dar sunt izgoniţi din zonă în 1226. Saşii din zona Braşovului primesc în 1377 privilegiul de a ridica un castel, de la regele maghiar al vremii. Îl şi ridică până în 1388 şi timp de mai multe decenii castelul are şi rolul de vamă şi cel de fortăreaţă la graniţa estică a Transilvaniei destinată încercării de a opri extinderea Imperiului Otoman.

castelul bran curte interioara1castelul bran curte interioara

Singura legătură istorică pe care Branul o are cu Vlad Ţepeş este incursiunea din 1459 a armatei sale în zona Braşovului. Ţepeş arde suburbiile oraşului şi omoară sute de saşi, deoarece aceştia cereau taxe vamale mai mari pentru Ţara Românească şi îl susţineau pe oponentul lui la tron. Comunitatea săsească ţine să se răzbune pentru acest episod şi îl zugrăveşte în cronici drept un tiran.

Castelul e cumpărat de braşoveni în 1651 şi este folosit în diverse moduri (inclusiv cabana a Ocolului Silvic) până în 1920 când este cedat de către consiliul local reginei Maria a României. Această îl transformă în reşedinţă a familiei regale şi îl lasă moştenire Principesei Ileana la moartea sa. În 1948, guvernul comunist o sileşte pe Principesa Ileana să părăsească ţara şi abia în 1990 ea are dreptul să revadă castelul.

Din 2009 castelul aparţine moştenitorilor Principesei Ileana, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta.

Satele Măgura şi Peştera vă oferă o privelişte de neuitat asupra Bucegilor şi Pietrei Craiului. Dacă vreţi să vă descreţiţi frunţile şi să intraţi într-un loc cu linişte, vă recomandăm să urcaţi cei 3 km până pe dealuri.

Culoarul Rucăr Bran este un culoar tectonic care separă Masivele Bucegi și Leaota de Munții Piatra Craiului și Munții Iezer-Păpușa. Urmând acest culoar natural, autorităţile au făcut drumul DN73 care, pe măsură ce urcă, devine din ce în ce mai accidentat, cu multe serpentine, ajungând, la Fundata, la altitudini de peste 1000 de metri. Dacă doriţi să vă opriţi pe drum, aveţi obiective pentru încă 2 zile de traseu.

Costuri

Costurile traseului de mai sus pot ajunge la 560 RON de persoană, în funcţie de ce restaurante alegeţi sau ce mâncare alegeţi.

Traseul cu maşina are 425 de km, aşa că ar ajunge la 150 RON costurile cu motorina.

Pentru a inchiria o masina pentru 2 zile, preţurile pornesc de la 450 RON, la care se adaugă o garanţie cerută de firmă.

Trasee cu ghid

Pentru a vedea şi cărări mai puţin bătătorite în această zonă, puteţi alege serviciile unui ghid.

Dan Chitila vă poate arăta satele Măgura şi Peştera la pas. De asemenea, puteţi merge alături de el în Munţi Baiului, să admiraţi priveliştea de pe Piscul Câinelui.

Photo credits

Castelul Peleş – foto by Camil Iamandescu

magnolie Bucuresti My Secret Romania

Mai e luna florilor, aprilie a magnoliilor

By Destinatii, Muntenia, Secretul saptamaniiNo Comments

Într-unul din romanele mele preferate scrie că “Începutul e un lucru delicat”. (“The beginning is a very delicate time”). În cazul de față, începutul a fost atât de delicat încât nu l-am simțit. Nu mai știu când și cum am început să mă uit la magnolii, să le identific, să le caut, să le aștept așa cum unii așteaptă TIFF-ul sau Electric Castle.

Dar știu că totul a luat avânt în aprilie 2013, când am fost pusă față în față cu cel mai mare copac de magnolie văzut vreodată. Eram în Iași, în fața primăriei, cu gura cascată, aparatul în mână și mă gândeam cât de norocoși sunt ieșenii că pot admira așa ceva în fiecare zi.

magnolie Iasi magnolie Iasi magnolie Iasi
Apoi a fost aprilie 2014, când am traversat jumătate de țară ca să ajung din București la Deva. Vremea era răcoroasă, peisajul gri-maroniu și din loc în loc alb. Sau roz. Număram cu nesaț petele de culoare de pe Valea Oltului și mă minunam cât de mulți oameni și-au plantat magnolii în grădină.

Și lângă Deva, în parcul dendrologic din Simeria am dat peste…

magnolie simeria

magnolie simeria

Întoarsă în București, într-o zi de plimbare, am ajuns pentru prima dată la Mănăstirea Radu Vodă, unde de-o parte și de alta a intrării în naos sunt …. doua magnolii roz. Loc binecuvântat.

magnolie Radu Voda

Anul ăsta am început să le caut de iarna. Am identificat pe noua mea stradă vreo 2-3 pomi despre care bănuiam că ar fi magnolii. Acum, că au început să înmugurească și să înflorească, văd că sunt vreo 5-6. Și în unele curți sunt câte doi!

Noul meu ritual implică vânători zilnice de magnolii. Și cumva, aprilie mi-a devenit o lună tare dragă!

magnolie bucuresti

___

Locuri din București cu magnolii (multe magnolii)

  • curtea Muzeului de Artă București
  • cartierul Cotroceni
  • curtea mânăstirii Radu Vodă
  • Grădina botanică Dimitrie Brândză
  • strada Diligenței (fiecare curte are o magnolie)