Category

Oltenia

Povestea cozonacilor – Oltenia Brunch la Aninișanca

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Ultimul #OlteniaBrunch din 2020 ne-a reunit la Cabana Aninișanca, în comuna Crasna, unde oaspeții au avut ocazia să afle despre gazdele noastre – familia Brînzan (de la 3 generații), despre cozonaci, despre zonă și despre 2 colecții etnografice din zona Gorjului, cea a Luminiței Brînzan și cea a Dacianei Ungureanu.

Gazdele au pregătit un ospăț pe cinste și le mulțumim mult pentru sprijin si gazduire. Oaspeții au gustat preparate pregătite cu ingrediente locale, dupa retetele bunicilor: carne de la garniță, tocăniță de porc cu mămăligă, mâncare de poame, zacuscă, brânzeturi de la stână (caș, telemea, brânză de burduf), salată de vinete, dovleac copt, castane, gemuri și prăjituri.

După masa copioasă am ascultat povestea colecției de cămăși, ii, catrințe, brăciri și povești strânse în lada de zestre de Luminița Brînzan, am ascultat muzică live cu Marius Ungureanu și Martha Brînzan și am pornit într-o plimbare pe luncă pentru a asculta pădurea de fagi și gândurile toamnei.

Evenimentul s-a încheiat cu expoziția de cozonaci; am avut 6 tipuri de cozonaci, pentru care le mulțumim doamnelor Maria Curcanu, Mihaela Popescu, Rodica Zgovancu, Daciana Ungureanu si Elena Piluță și am povestit despre câtă muncă și câtă dragoste intră într-un cozonac.

Ca de fiecare data, te invităm să descoperi gazdele evenimentului. Așadar, citește povestea familiei Brînzan și a cabanei Aninișanca.

Iată și câteva poze de la eveniment:

Mulțumim voluntarilor și participanţilor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Fotografii de Alexandru Petrescu.

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Aniniș – comuna Crasna, Cabana Aninișanca, Colecția etnografică Daciana Ungureanu și Asociația My Transylvania. Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Pastramă și cozonac – Oltenia Brunch la Voineasa

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Penultimul #OlteniaBrunch din 2020 ne-a reunit la Pensiunea Lazăr, în comuna Voineasa, unde oaspeții au avut ocazia să afle despre gazdele noastre – familia Lazăr (de 3 generații în businessul ospitalității), despre pastramă, despre cozonaci, despre zonă și despre poveștile pădurii și ale depresiunii Lotrului. Gazdele au pregătit un ospăț pe cinste și le mulțumim mult pentru sprijin si găzduire.

Oaspeții au gustat preparate pregătite cu ingrediente locale, dupa retetele bunicilor: brânză de burduf, pâine cu slănină și ceapă, zacuscă, pate de casă, dulceață de ardei iute, pastramă de vită și pui, pastramă de ficat, carne de la garniță, melci cu lapte, jumări, caltaboș, tobă, salată de fasole cu păstrăv, bulz, parasoli (ciuperci) pane, dovleac, castane, tocăniță de vită, ciorbă de fasole teci cu afumătură, pâine de casă, cozonac, dulcețuri, prăjitură cu gem de gutui și bezea, prăjitura cu mere, pandișpan cu budincă și fructe de pădure, sirop de trandafir, sirop de roiniță, sirop de rubarbă, sirop de brad, ceai din plante medicinale.

După masa copioasă participanții au ascultat povești despre istoria zonei și despre obiectivele turistice de la Horia Branescu si reprezentanții Descoperă Voineasa și au pornit pe drumul strategic către un punct de belvedere. Au aflat despre padure, importanta ei, foraging si ciuperci, au vizitat locul unde pasuneaza vacile familiei Lazar si un loc de belvedere cu vedere spre masivul Parang. Evenimentul s-a încheiat cu degustarea de tocăniță de vită cu mămăligă și cu povești despre comunitatea din Valea Măceșului.

Află povestea gazdelor noastre de la Pensiunea Lazăr: un business de familie care îți arată ce înseamnă să rămâi dedicat naturii și ritmului ei.

Te invităm să răsfoiești și pozele de la eveniment:

Mulțumim voluntarilor și participanţilor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Fotografii de Denis Fisca.

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Voineasa, Pensiunea Lazăr, Descoperă Voineasa și Asociația My Transylvania. Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Ospăț la Vatra cu scornici și chisăliță

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Al treilea #OlteniaBrunch ne-a reunit la Vatra Park, unde oaspeții au avut ocazia de a afla despre proiectele gazdelor noastre – Asociatia Vatra cu Idei și despre istoria comunei, legată de cea a lui Nicolae Bălcescu.

Comunitatea locală a pregătit un ospăț pe cinste și le mulțumim mult doamnelor Viorica, Nina, Florina și Elena care au gătit, partenerilor de la Ferma Moșteanu, care ne-au pregătit legumele și preparatele surpriză și familiei Rădulescu pentru primire și sprijin.

Oaspeții au gustat preparate pline de savoare: scornici (turtă fărâmițată prăjită cu jumeri), prajilă (o rețetă cu ou, lapte covăsit, carne de la garniță și verdețuri), ciorbă de găină de casă, brânză veche, șuncă de casă, salată de vinete, legume proaspete din grădină, zacuscă de ardei, dovlecei prăjiți în ou. Surprizele au fost un ou de struț fiert și chifteluțele din carne de struț. Chisălița de prune îngroșată cu mălai a stârnit curiozitatea tuturor, iar plăcintele poale-n brâu, biscuiții cu lavandă și prăjiturile de casă au desăvârșit experiența gustativă.
Toată lumea a făcut traseul aleii terapeutice și temerarii au încercat și pista militară.

Gazda, Dana Rădulescu, sintetizează ce facem noi: “Proiectul realizat de Gate to Romania nu presupune doar mâncare, ci înseamnă și cunoașterea comunității, înseamnă să-i cooptezi pe toți cei care au ceva de arătat în comună, într-un loc comun, cu prezentarea fiecăruia și a ceea ce face.”

De la eveniment nu au lipsit producătorii de produse locale, precum și meșterii populari care au prezentat tehnica de realizare a coșurilor prin împletirea răchitei.

După masa copioasă am pornit într-o plimbare prin pădure și am aflat despre ateliere de terapie prin îmbăiere în pădure, despre zona Văii Topologului și despre potențialul ei.

Dacă vrei să afli cum a fost la eveniment, citește ce a scris Andreea Vasile pe blog: Mâncare delicioasă și reconectare cu natura la Vatra Park.

Iată ce am surprins noi prin lentila aparatului foto:

Mulțumim voluntarilor și participanţilor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Fotografii de Andreea Nedelescu si Alexandru Petrescu

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din comuna Nicolae Bălcescu, Asociatia Vatra cu Idei și Asociația My Transylvania. Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Ospăț la conac în Runcu Gorjului – Oltenia Brunch

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Al doilea #OlteniaBrunch ne-a reunit pe 15 august în curtea conacului “La Colonelu” din satul Dobrița, unde oaspeții au avut ocazia de a asculta istoria de peste 500 de ani a familiei ce administrează conacul încărcat de istorie.

Alături de noi, gazdă a evenimentului a fost Asociația GAL Cheile Sohodolului. Echipa de prieteni reunită: angajați ai asociației, voluntari, colaboratori, bunici, vecini, pe scurt comunitatea locala a pregătit un ospăț pe cinste pentru care le mulțumim mult.

Oaspeții au gustat preparate pline de savoare: brânză de oi, șuncă de casă, salată de fasole verde, pate de casă, legume proaspete din gradină, zacuscă de mănătărci și o fasole bătută cu usturoi, alături de care și-a găsit locul o varză tradițională cu cârnați de la garniță. După o mică pauză de siestă, chisălița de prune și vișine îngroșată cu mălai a stârnit curiozitatea tuturor, iar dovleacul cu lapte și vanilie a desăvârșit experiența gustativă. Cornulețele cu rahat și lubenița rece au completat praznicul.
Copiii au putut alerga în voie pe domeniul conacului și s-au bucurat de mica fermă cu animale.

De la eveniment nu au lipsit producătorii de miere de albine și produse asociate, precum și meșterii populari care au prezentat tehnica de realizare a țesăturilor metoda tradițională.
Aflându-ne într-o zonă cu potențial viticol, nu putea lipsi degustarea renumitului vin de Runcu, “licoarea ce așează la masă oameni necunoscuți și ridică de la masă prieteni”.

După masa copioasă am pornit într-o plimbare prin sat pentru a cunoaște specificul arhitectural local și a afla povestile despre aurul haiducilor ascuns în peșterile din Cheile Sohodolului, precum și legenda de la Toaia Dracilor.

Citește mai multe detalii despre răsfățul cu dovleac cu lapte și vanilie și povestea Conacului La Colonelu’ în care a înnoptat Regele Mihai spusă de Andreea Vasile pe blogul său.

Iată și câteva poze care au surprins bunătățile și bucuria de la eveniment:

Mulțumim Andreea Vasile pentru documentare şi Georgiana de la Delish Experiences pentru colaborare, mulțumim voluntarilor și către participanţilor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.
Mulțumim pentru fotografii Denisa Olaru.

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Runcu și Asociația My Transylvania. Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Ploaie, cornuleţe şi colivă – Oltenia Brunch la Govora sat

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, TraditiiNo Comments

Primul #OlteniaBrunch de anul acesta trebuia să se întâmple pe Valea Şipotului, la Buleta, dar s-a întâmplat la Mânăstirea Govora, un aşezământ cu date istorice de secol XIV, cu măicuţe primitoare, multe flori şi linişte.

Pe 25 iulie s-au bucurat de bucatele pregătite “ca la bunica” vreo 30 de adulţi și 15 copii. Vedetele zilei au fost checul de legume, carnea de la garniţă, coliva, biluţele de brânză trase în miere şi nucă, prăjitura cu mere şi cornuleţele cu osânză.

Pe masă am mai întins pastă de jumeri, caş proaspăt de capră, chiftele de dovlecel, salată de vinete, brânză de vaci cu mărar, slăninuţă, legume din sat, pere de vară, zmeură, afine şi porumb fiert.

Andrei Luminea de la Restaurant Pasaj Sibiu ne-a gătit pe loc un ghiveci de legume servit cu turtă proaspătă, iar preparatele au fost gătite cu ingrediente locale și mult drag de către buni (bunica lui Andrei), mamaie Despina, mamaie Lenuca şi coliva ne-a fost oferită de maica stareţă.
Deși inițial întâlnirea trebuia să aibă loc în satul Buleta, ploaia puternică a schimbat neașteptat planurile. Ziua a fost salvată de generozitatea și buna primire a Maicii Starețe de la mănăstirea Govora. Aflămai multe despre eveniment și despre povestea mănăstirii și a bunicului Zaharia cunoscut drept Nicu.

Iată și câteva poze de la eveniment:

Mulțumim și producătorilor locali pentru siropurile de soc, de lavandă şi pentru dulceţuri. Copiii s-au bucurat de plimbarea prin sat, de “numărătoarea de găini şi raţe”, de alergarea prin grădinile mânăstirii şi de bunătăţi.

Mulțumirile se duc în primul rând către Andrei, care ne-a salvat în dimineaţa evenimentului găsind alte gazde, către familia Bălan care ne-a atras în acest loc, către Andreea Vasile pentru documentare şi Georgiana de la Delish Experiences pentru colaborare, către voluntari și către participanţii care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Poze de Mihaela Dincă Photography, căreia îi mulțumim tare!

Eveniment organizat împreună cu comunitatea locală din Mihăeşti și Asociația My Transylvania.

Evenimentul face parte din proiectul “Gusturi redescoperite – peisajul gastronomic din Oltenia și Muntenia”, co-finanțat de AFCN.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicații sau de modul în care rezultatele ei și ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Oltenia Brunch – Costești

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, Traditii

La ultimul #OlteniaBrunch ne-am adunat pe 13 octombrie, la Costesti, Vâlcea, pe o vreme excelentă. De bucatele pregătite “ca la bunica” s-au bucurat aproximativ 100 de persoane și vreo 40 de copii. Vedetele zilei au fost mâncarea de gutui (care a dispărut în mai puțin de 30 de minute), ciorba de găina cu zdrențe, balmoșul și mini-cozonacii.

Pe masa am întins zacuscă proaspată (de ciuperci, de vinete, de fasole), salată de vinete, icre, brânza, carne de la garniță, murături, castane, dovleac copt, plăcinta de mere și de brânza dulce, chec și cozonac.Preparatele au fost gătite cu ingredinte locale și mult drag de către mamaie Elvira, mamaie Lenuca, mamaie Pi, Aura și ajutoarele lor; iar balmoșul a sosit de la Vaideeni.

Copiii s-au bucurat de plimbarea pe luncă, de hamace, de groapa de nisip, de cărămizile LEGO, de automatul de bomboane și de atelierul de mini-cozonaci, toate parte din recuzita Clubul Copiilor Aktivi.

Mulțumirile se duc în primul rând catre gazde – familia Meșea și familia Huidu, către tribul extins Păpurică, Solomon și Valcea, meșterilor locali pentru demonstrații – Rodica Cracana (țesături) și Ceramica de Horezu-Mihai Biscu (olărit), Otiliei și lui Dan de la Hanul Vatra, voluntarilor din Grupului de Inițiativă G.I. Fundaţia Comunitară Vȃlcea și AIDE dar și tuturor celor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alături de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

Poze de Andreea Nedelescu, căreia îi mulțumim tare!

Proiectul este implementat de Asociația My Transylvania și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicatii sau de modul în care rezultatele ei si ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. cc Asociatia My Transylvania

Muntenia Brunch – Nucșoara

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, Traditii

Cel mai recent episod din Muntenia Brunch a avut loc în Slatina, comuna Nucșoara, în zona muscelelor, și umbla vorba că asta a fost rețeta perfectă pentru un început de septembrie: mâncare bună, oameni faini, gazde minunate, povești cu partizani, miros de țară, părinți fericiți iesiți din rutină.

Partea gastronomică a cuprins teci cu lapte acru, pastramă, mâncare de cartofi cu carne afumată, orez cu lapte, gogoşi si multe fructe.

DJI_0015 DJI_0992 DSC02631 DSC02632 DSC02633 DSC02636 DSC02643 DSC02657 DSC02663 DSC02667 DSC02671 DSC02677 DSC02683 DSC02691 DSC02694 DSC02696 DSC02708 DSC02710

Și cum brunch-urile nu sunt numai despre retețe locale preparate de localnici cu ingrediente locale, ci și despre povești, ținem să mulțumim încă o dată pentru povestea satului domnului profesor Berevoianu de la Pensiunea Carpatica Nucsoara, pentru rememorarea poveștilor rezistenței domnului profesor Nedelcu, păstratorul paginii Haiducii Muscelului din Nucșoara, urmașilor Marinei Chirca pentru deschidere, familiei Solomon pentru găzduire si bunătăți, familiei Vâlcea pentru rețetele muscelene, Mihaelei pentru cașcaval și Vacanță la Nucșoara, Coacăzeeria.

O serie specială de mulțumiri se duc către voluntarii magici și alta, la fel de specială, către Călin Stan, responsabil de fotografii!

Proiectul este implementat de Asociația My Transylvania și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național.

*Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicatii sau de modul în care rezultatele ei si ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării. cc Asociatia My Transylvania

Oltenia Brunch – Zătreni

By Destinatii, Gastronomie, Oltenia, Traditii

De al doilea #OlteniaBrunch – ce a avut loc pe 11 august, la Cula Zătreanu din Zătreni, Vâlcea – s-au bucurat aproximativ 50 de persoane care au avut parte de praz umplut, mâncare de crăițe și mânătărci, fasole bătută, salată de vinete, ciorbă acră de gâscă, porumb copt, fructe proaspăt culese dar si de “umplătura”, o garnitură pentru fripturi la pomeni, nunți sau sărbători.Preparatele au făcut parte din rețetele satului și au fost (pre)gătite cu ingredinte locale.

IMG_6873 IMG_6877 IMG_6910 IMG_6914 IMG_6919 IMG_6938 IMG_6951 IMG_6966 IMG_6972 IMG_6984 IMG_7002 IMG_7009_1 IMG_7026 IMG_7037 IMG_7048

 

Din programul cultural – artistic au facut parte: o vizită ghidată a Culei (ce are atașat și un conac interbelic), a muzeului din localitate, a bisericuței de lemn de sec XVIII dar și dansuri populare susținute de Ansamblul Bobocica.

Mulțumirile se duc în primul rând gazdelor – familia Valcea și ajutoarelor sale de nădejde, proprietarilor culei – familia Diaconu, administratorului, dl Titica, voluntarilor din Grupului de Inițiativă G.I. Fundaţia Comunitară Vȃlcea dar și tuturor celor care au bătut cale lungă sau scurtă pentru a veni alaturi de noi și pentru a redescoperi o parte din gastronomia locală.

 

Poze de Andreea Nedelescu, căreia îi mulțumim!

Proiectul este implementat de Asociația My Transylvania și este co-finanțat de AFCN – Administrația Fondului Cultural Național. *Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul acestei publicatii sau de modul în care rezultatele ei si ale proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

#olteniabrunch #eatlocal

Sudul în bucate: Oltenia și Muntenia Brunch

By Gastronomie, Oltenia, Traditii

În vremurile de altădată, bucătăria era exclusiv spațiul femeii. Aici ingredientele – adesea doar ierburi, de primavară sau toamna, din grădină sau pădure – erau transformate în bucate pentru toată familia. Existau feluri de bază, care apăreau iar și iar pe masă, cum ar fi nelipsita mămăligă și ciorba de zarzavaturi, existau și bucate care apăreau din când în când și, bineînteles, bucate pentru zilele de sărbătoare.

Dincolo de datorie și necesitate, bucătăria era unul din locurile în care se manifesta creativitatea femeii. Sarmale cu orez și nuci făcute la cuptor, ciorbă de frunze de vișin, saramură de melci și găluști cu smochine sunt doar câteva din rețetele transmise sau culese pe cale orală.

Anul acesta ne-am propus să punem în valoare această creativitate “în bucate” printr-o serie de acțiuni ăl căror scop este să descoperim, să redescoperim și să ne bucurăm de bucătării locale și regionale. Împreună cu Asociația My Transilvania aducem brunch-urile la sud de Carpați.

Ne vom aduna într-o gospodărie, vom servi bucate vechi și noi, vom cunoaște meșteri locali și ne vom cunoaște între noi, iubitorii de lucruri de altădată.

Așadar, din mai până în octombrie, în a doua sâmbătă a fiecărei luni, vă invităm la Oltenia/Muntenia Brunch:

Oltenia Brunch

12 Mai – Pociovaliștea, Novaci (Gorj)  – Familia Ungureanu

9 Iunie – Isverna ( Mehedinți) – Casă bătrână reabilitată de Asociația Sinaptica

11 August – Zătreni (Vâlcea) – Familia Vâlcea

25 August – Buleta, comuna Mihãieşti (Vâlcea) – Familia Balan

13 Octombrie – Costești (Vâlcea) – Familia Mesea

Muntenia Brunch

19 Mai – Bulbucata, Clejani (Giurgiu)

7 Iulie – Corbi (Argeș) – Fam Sescioreanu și Comunitatea din Corbi

14 Iulie – Urlați (Prahova) – Familia Crisbășanu

4 August – Videle (Teleorman) – Fam Roată

11 August – Potlogi (Dâmbovița)

8 Septembrie – Slatina, comuna Nucșoara (Argeș) – Familia Solomon

29 Septembrie – Ferma Piscicolă Ciocănești (Călărași) – brunch pescăresc

Înscrierile sunt posibile începând cu 30 de zile înainte de evenimente,  pe pagina www.eat-local.ro sau din aplicația cu același nume.

Pentru a nu rata nici un brunch, înscrie-te în newsletterul My Secret Romania: https://bit.ly/2qaYJsn

Vă așteptăm cu masa pusă!

Traseu de survolat Oltenia şi comorile-i ascunse

By Destinatii, Excursii, Idei de rural break, Oltenia, TraditiiNo Comments

În 2016, când Lonely Planet a pus Transilvania în capul listei locurilor de vizitat din lume, noi o să facem o aroganţă şi o să propunem un mega traseu în… Oltenia.

traseu Oltenia

Ziua 1

Bucureşti – Piteşti – Slatina (aprox 3h cu masina, 190 km)

  • Tur în centrul vechi al oraşului Slatina cu dicţionar de stiluri arhitecturale în mână (1h)
  • Oprire la Atletul Albanez, cel mai vechi stabiliment negustoresc din România (30 min)

Slatina – Craiova (45 min, 60 km)

  • Prânz la Restaurantul Bulevard –  (1h)
  • Tur la Muzeul de Artă, de intrat în lumea lui Brâncuşi (1h)
  • Piaţa Prefecturii, Centrul Vechi, Parcul Romanescu şi pe străduţe. (2h)

Craiova – Ponoarele (2 h, 130 km)

Ziua 2

  • Tur ghidat al Complexului Carstic Ponoarele (Podul lui Dumnezeu, Câmpul de Lapiezuri, Peştera, Zătonul Mare, Zătonul Mic) (2h)
  • Vizită la muma Victoriţa – vizitarea unei gospodării tradiţionale în Bratilovu (1h şi 30 min)

Ponoarele – Cheile Sohodolului (30 min, 25 km)

  • Prânz la Runcu – Casa din Pădure (1h)
  • Vizitarea Cheilor şi găsirea legendelor despre “inelul domniţei” şi “nările dragonului” (30 min)

Sohodol – Hobiţa (30 min, 22 km)

  • Vizitarea Casei Memoriale Brâncuşi (1h)

Hobiţa – Tg jiu (30 min, 25 km)

  • Vizitarea Ansamblului Monumental Brâncuşi  şi a centrului oraşului Tg Jiu (1h)
  • Vizitarea Coloanei Infinitului (30 min)

Tg Jiu – Cartiu (17 min, 13 km)

Ziua 3

Cartiu – Curtişoara (15 min, 12 km)

  • Vizită la Muzeul Arhitecturii Populare Gorjeneşti (1h 30 min)

Curtişoara – Crasna (20 min, 20 km)

  • Vizită la Schitul Crasna (45 min)

Crasna – Novaci (15 min, 10 km)

Novaci – Măldăreşti (40 min, 30 km)

  • Prânz la Conacul lui Maldăr (1h)
  • Vizitarea Ansamblului culelor (1h)
  • Vizitarea unui atelier de ceramică – Horezu (1h)

Horezu – Bucureşti (3h, 220 km)

Traseul începe cu Slatina, locul unde, în timpul Revoluţiei de la 1821, Tudor Vladimirescu l-a întâlnit pe Iancu Jianu, locul unde au pus ţara la cale ca între haiduci.

50 dintre clădirile pe care le puteţi vedea în centrul vechi al oraşului au fost incluse în Patrimoniul UNESCO. Construite între anii 1860-1938 ofera o imagine aproape completă a stilurilor arhitecturale regăsite în oraşele din România: neo-gotic, neo-românesc, modern, art nouveau şi art deco. Pe străzile Poboran, Dinu Lipatti, Grădiniţei şi Fraţii Buzeşti se află concentrate o mare parte dintre aceste bijuterii, iar de neratat sunt: Liceul Radu Greceanu (1891), Primăria Slatina (1905), Secţia de Etnografie a muzeului judeţului Olt, Casa Caracostea (1902), Casa Profesorilor (1899), şi vechiul sediu al Băncii Naţionale a României din Slatina (1908).

MySecretRomania_Slatina_AtletulAlbanez

La începutul sau la finalul turului arhitectural e musai să vă opriţi pe str. Dinu Lipatti, nr. 25 la cofetăria Atletul Albanez. E cel mai vechi stabiliment comercial din România şi a rezistat şi în România comunistă. Familia Memish, de origine albaneză, are o vechime de peste 300 de ani în comerţul din Balcani. În 1912 un stră-stră-stră-bunic aşezat în Slatina a câştigat un concurs de lupte greco-romane organizat de circul care a venit în oras. Din respect pentru oraş şi pentru cetăţeni el a donat premiul de 300 de napoleoni primăriei, iar mai marii oraşului l-au recompensat lăsându-l să deschidă “prăvălia Atletul Albanez”. Aici veţi gusta bragă, halviţă şi îngheţată, şi veţi simţi cumva prezenţa celor care au trecut pragul micului magazin de-a lungul secolelor.

Turul continuă cu Craiova şi centrul ei restaurat care ne întâmpină cu o mulţime de stiluri: renaştere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, românesc şi clădiri construite de către arhitecţi francezi, italieni, nemţi sau români. Vă recomandăm să vedeţi Piaţa Prefecturii, Centrul Vechi, Parcul Romanescu şi să vă pierdeţi pe străduţele din oraş.

Pe lista noastră este Biserica Madona Dudu, un adevărat loc de pelerinaj datorită icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului care – spune legenda – ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul. Dincolo de frumuseţea spirituală, vă recomandăm biserica pentru frumuseţea culturală şi pentru pictura semnată de Gheorghe Tattarescu.

MySecretRomania_CasaBaniei Casa Băniei este cea mai veche clădire laică existentă azi în oraş, datând din anul 1699. Acum adăposteşte Muzeul de etnografie, dar, în trecut, aici se aduna divanul Craiovei. După aprecierile istoricilor de artă, ea a fost refăcută de Constantin Brâncoveanu, pe modelul uneia clădite în secolul al XV-lea, de boierul Barbu Craiovescu.

Două cladiri superbe amintesc de un mic Paris al Olteniei – Palatul “Jean Mihail”, acum Muzeul de Artă Craiova şi Palatul Vorvorenilor – actualul sediu al Mitropoliei Olteniei.

Intrăm în Muzeul de Artă, pe urmele lui Brâncuşi, unul din marile repere ale artei româneşti şi olteneşti. Lucrările expuse aici datează din prima perioadă de creaţie a artistului, elev la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. Găsim aici „Sărutul” – realizat în piatră în 1907, „Vitellius” – cea mai veche lucrare a sculptorului, realizată în 1898 din ghips, „Tors de femeie” – lucrare din marmură ce datează din 1909, „Orgoliul” – din 1905, „Cap de băiat” realizat în 1906, „Domnişoara Pogany”, „Scaun” şi respectiv „Ecorseul” – din 1902.

De la muzeu, după ce aţi văzut centrul şi Parcul Englez, vă puteţi legăna pe Calea Unirii până la Parcul Romanescu, loc de relaxare şi întâlnire cu gândirea peisagistică a secolului trecut.

Seara primei zile ne prinde la Ponoarele, în inima Podişului Mehedinţi. Dinspre Craiova spre Ponoarele vă întâmpină un drum bun, cu gospodării mici, îngrijite. Să mergeţi încet şi să priviţi cerul.

Începem dimineaţa cu descoperirea minunilor naturale din Complexul Carstic Ponoarele:

  • Podul lui Dumnezeu
  • Peştera Ponoarele
  • Câmpurile de Lapiezuri
  • Zătonul Mare şi Zătonul Mic

MySecretRomania_Ponorele_PodulluiDumnezeu

Podul lui Dumnezeu este cel mai mare pod natural al ţării şi al doilea ca mărime din Europa (30m-L, 13m-l, 22m-h şi 9m-w), dar singurul din lume deschis traficului rutier. Povestea naturii spune că s-a format prin surparea tavanului Peşterii Ponoarele, iar legenda spune că aici locuia Dracul, iar ponorenii i se rugau lui Dumnezeu să-i scape de el. Înduplecat de rugile sătenilor, Dumnezeu a lovit cu palma în tavanul peşterii care s-a prăbuşit peste intrare. Dar Dracul a scăpat, ieşind pe cealalta gură a peşterii şi s-a agăţat cu ghearele de vârful Dealul Peşterii, formând câmpurile de lapiezuri. Dracu s-ar fi urcat apoi pe o stâncă (acum i se zice Stânca Dracului) şi tot el ar fi responsabil de secarea lacurilor.

Câmpurile de Lapiezuri (Afrodita şi Cleopatra) sunt formate din caneluri deosebite pe care apa le-a încrustat în calcare. Şanţurile depăşesc uneori 4-5 metri lungime şi au o adâncime de până la 30 cm, asemănându-se cu nişte coridoare tăiate în roca în care a apărut vegetaţia: lumânărică, cimbrişor, urzici.

Zătonul este cel mai mare lac carstic din România, dar este un lac temporar. Adică, în funcţie de anotimp şi în funcţie de cât de mult a plouat, îl puteţi vedea imens, ca un firicel de apă care dispare sub stâncă sau deloc.

Ponoarele sunt galeriile, puţurile prin care dispare apa de aici şi apare din nou câţiva km în aval. Toată aria de aici e plină de ponoare, de aici şi multitudinea de atracţii şi de fenomene carstice.

ZatonulMare_byClaudiuNetoiu

Continuăm cu vizita la Muma Victoriţa, bunica prietenei noastre Adriana, soţia lui Ion Suciu, amândoi urmaşi ai “poenarilor” care au fugit de stăpânirea austro-ungară în secolul XVIII. Bratilov face parte din salba de sate ungureneşti de sub munte, alături de Titerleşti, Novaci, Vaideeni, Baia de Fier, Corbi şi alte sate, corespondente pe partea cealaltă a muntelui satelor din Mărginimea Sibiului. Dumitru Suciu, socrul Victoriţei, era în comitetul de conducere al Uniunii Oierilor, asociaţie formată de oieri pentru oieri şi drepturile lor. În perioada interbelică organizau întâlniri şi aveau o revistă lunară numită “Stâna”. În odaia bună a soţilor Suciu o să aflăm despre tradiţiile ungureneşti: costume cu alb şi negru de la Jina, costume pe marchizet de la Gorj, covoare, săcuie ţesute la război şi ciumege sculptate în corn şi paltin de domnii Suciu. Dacă sunteţi cuminţi, citim şi din doinele şi poeziile străbunicului Suciu.

MySecretRomania_Bratilov

Ieşim cu greu din atmosfera creată de bunici şi de casa înţesată de amintiri şi pornim spre Cheile Sohodolului. Repede, repede, ne îndestulăm cu mâncare bună la Pensiunea Casa din Pădure şi apoi intrăm în Chei – rezervaţie naturală cu forme de relief impresionante, întinsă pe o suprafaţă de 350 de hectare. La ieşire din canion, observăm o poartă – un inel în stâncă şi “nările” pe care le formează pârâul Sohodol în partea de jos. Cu un binoclu sau un obiectiv tele o să observaţi şi speciile de păsări protejate de aici – fluturaşul şi lăstunul de stâncă.

casa_memorialaBrancusiCu stomacul liniştit şi cu ochii încărcaţi de frumuseţe pornim spre Hobiţa, la Casa Memorială a sculptorului Constantin Brâncuşi. Am mai aflat lucruri despre artist şi în Craiova, aici o să ne putem imagina lucruri: cum vedea el coloane ale infinitului în stejarii din grădinile vecinilor, cum le şi sculpta, cum şi-a amintit de poarta casei şi a sculptat una la fel pentru atelierul de la Paris, cum stătea la taină cu mama lui în pridvor.

Ansamblul monumental de la Tg Jiu a fost sculptat la cererea Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene, care doreau să aducă un omagiu soldaţilor români căzuţi în Primul Război Mondial. Brâncuşi a răspuns cererii şi nu a cerut niciun ban pentru cele 3 opere de artă:

“O alee care, plecând de pe digul Jiului, este locul de evocare al actelor de vitejie gorjeană, ar trece pe sub un portal, ce în viitor ar marca şi intrarea în grădina publică, pentru ca, continuând spre biserica ce se renovează, să se termine această cale ce va purta chiar şi denumirea de Calea Eroilor, la monumentul recunoştinţei, întruchipat dintr-o coloană înaltă de circa 29 m, înălţându-se fără sfârşit, aşa cum trebuie să fie şi recunoştinţa noastră”.

Pornind de la vorbele artistului şi ştiind simbolurile altor lucrări ale sale, ne dăm seama că Poarta Sărutului este un arc de triumf pe sub care eroii trec împăcaţi în lumea de dincolo. Se pare că ideea principală din “Sărut” este simplă: iubirea ca fuziune între două entităţi separate reface unitatea originală a vieţii. Aici, e viaţa de după moarte.

Masa Tăcerii a fost lucrată în piatră şi reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostaşii români. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră şi măsoară timpul, iar numărul lor aminteşte de numărul apostolilor.

Se referă la reunirea familiei, la meditaţie, la preţuirea timpului.

masa_tacerii1-600x264

La finalul Căii Eroilor avem parcul unde ne aşteaptă Coloana Infinită sau Coloana fără Sfârşit. Ea este, simbolic, coloana „sacrificiului infinit”, reprezentând o axă a lumii, menită să sprijine bolta cerului pentru veşnicie. Se înalţă mereu, aşa cum ar trebui să se înalţe şi recunoştinţa noastră pentru artist.

Pe urmele simbolurilor lui Brâncuşi o să vedem şi centrul oraşului cu Prefectura, Teatrul Elvira Godeanu (singura clădire Art Deco din Tg Jiu) şi Biserica tuturor Sfinţilor unde pe fresca exterioară sunt pictaţi filosofi.

Vă va prinde somnul la o aruncătură de băţ de Casa Cartianu – cula ridicată în 1769 de ceauşul Enache Cartianu, un boier foarte bogat, care a deţinut peste 400 de hectare de teren în satul Cartiu. Urmaşii lui au ridicat aproape de culă (acum secţie a Muzeului de etnografie Tg Jiu) Pensiunea Casa Cartianu, o minune de loc care respectă valorile tradiţionale.

MySecretRomania_MuzeulCurtisoara

IMG_3330

IMG_3241

A treia zi porneşte cu drumul de la Tg Jiu spre Novaci. Vă recomand o oprire la Curtişoara – Muzeul Arhitecturii Populare Gorjeneşti şi la cula Cornoiu. Muzeul în aer liber cuprinde monumente de arhitectură şi tehnică populară din Gorj. Pe lângă cula Cornoiu (secolul al XVIII-lea) au fost aduse şi remontate biserica din zid Sf. Ioan Botezătorul (1820), construcţii ţărăneşti din lemn (case, pivniţe, pătule, instalaţii tehnice populare din secolele XVIII – XIX) cu mobilier ţărănesc, piese de port, ţesături, unelte, ceramică, crestături în lemn. Cea mai veche casă expusă, ridicată cu peste 200 de ani în urmă, este Casa Popii Udrişte, din satul Olari, ce datează din 1802.

Pe drum aveţi şi schitul Crasna, o oază de linişte şi spiritualitate şi apoi intraţi în casa unui artist plastic îndrăgostit de etnografie, simboluri şi motive tradiţionale.

colaj_atelier_Daciana_Ungureanu

Într-un interviu acordat jurnalul.ro Daciana Ungureanu ne povesteşte despre Colecţia Etnografică Daciana Ungureanu şi ne introduce în poveste: “Am moştenit de la familia mea diverse obiecte vechi pe care le păstrez cu drag. Două din lăzile de zestre pe care le am sunt pline cu piese de port gorjeneşti şi ungureneşti, dantelă veche şi alte textile pentru casă. Cele mai multe piese le am de la bunica din partea mamei şi ele au fost lucrate şi purtate de dânsa. Lucrul acesta înseamnă mult pentru mine. Sunt piese extrem de fine, cele mai multe de sărbătoare, cusute în culori şi motive minunate, realizate în tehnici şi din materiale combinate. Nu am cuvinte pentru a descrie frumuseţea lor, ele trebuie văzute. Colecţia mai cuprinde obiecte de metal, de lemn şi fotografie veche. Spre exemplu, despre o cămaşă bărbătească foarte veche, a unuia din străbunicii mei, ştiu că a fost cusută de o tânără care îl iubea foarte mult şi care nu i-a devenit sotie. Fineţea cusăturii cu mătase în culori de galben şi turcoaz, ce alternează cu dantela, spune mult, cred eu, despre intensitatea sentimentelor.”

IMG_3667

De la Novaci, urmăm un drum sinuos pe sub munte, spre Baia de Fier, Polovragi, Vaideeni şi Horezu. De acolo, urmăm indicatoarele spre Culele de la Măldăreşti. Culele au fost construite de boierii din Oltenia pentru a se apăra de cetele prădătoare de turci venite de la Dunăre. Datorită unicităţii lor, au fost propuse pentru a fi înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Denumirea provine din cuvântul turcesc “kale” sau “kule”, care înseamnă turn. Au fost multe cule în întreaga Oltenie şi în vestul Munteniei, însă, din câteva sute de astfel de case întărite, au supravieţuit până astăzi doar 27. Mai mult de jumătate din ele, neavând şansa să fie transformate în muzee, sunt într-o stare precară sau în ruină.

Cele mai multe au ziduri groase de 80 cm. Atunci când veneau duşmanii, servitorii ascundeau animalele în pivniţă. Boierii se refugiau mai întâi la etajul I şi puneau un drug gros la uşă, ca să fie siguri că rezistă. Dacă şi primul cat devenea nesigur, urcau până în turnul de apărare pe o scară de funie. Trăgeau apă din fântâna din pivniţă, aveau merinde, trăgeau şi scara după ei şi aşteptau să treacă primejdia.

Prânzul va fi la Conacul lui Maldăr, iar drumul spre Bucureşti trece prin Râmnicu Vâlcea şi Piteşti. Dacă doriţi să vă opriţi pe drum, aveţi obiective pentru încă 2 zile de traseu.

 ***

Aceasta este doar o parte din traseul gândit de noi pentru Marele Tur al Olteniei. Dacă vreţi să mergeţi cu noi pe traseu ne găsiţi aici. Dacă aveţi nevoie de detalii, contacte sau alte informaţii, ne găsiţi tot aici.

Photo credits: Mihai Voiculescu, Mihaela Dincă Photography, Roxana Coştiuc, Claudiu Neţoiu, Gabriela Solomon, Mariana Simion, Florin Vâlcea